Spete teoria generala a dreptului nerezolvate

TGO-EFECTELE CONTRACTULUI

Rezolvati urmatoarele spete:

1)Afacerea Lascar Catargiu versus Banca Bercovici:prima speţă de admitere a impreviizunii.. În 1912 Lascar Catargiu a deschis un cont curent la Banca Bercovici si care, potrivit clauzelor contractuale, trebuia tinut in franci belgieni (avand  aceeasi valoare cu leul in acel moment). In executarea contractului, Banca Bercovici plateste din contul astfel deschis suma de 180.000 lei catre Banca Romana de Credit, primind in schimb 250 de actiuni depuse de Lascar Catargiu la aceasta din urma banca. In 1919, Lascar Catargiu dă ordin Bancii Bercovici să vândă actiunile pe care le detinea cu titlu de gaj însa banca refuză si propune să i se plateasca pentru actiuni nu lei, ci franci belgieni, moneda in care s-a contractat contul curent si care, in 1919 valora de sapte ori mai mult decat in 1912.

Faţă de această situaţie, Lascar Catargiu acţionează în justiţie Banca Bercovici pentru a fi obligată să accepte preţul acţiunilor în lei, şi nu în franci belgieni. Tribunalul Ilfov,sectia I Comerciala, prin sentinta din 11 mai 1920 a admis actiunea lui Lascar Catargiu, intr-unul din considerente aratandu-se;”daca in urma au intervenit evenimente cu totul exceptionale care schimba situatia de pana atunci, facand ca echilibrul sa se rupa prin crearea de avantaje excesive de o parte, si perderi ruinatoare de cealalta parte,si daca acele evenimente nu puteau fi prevazute la data cand conventiunea a fost incheiata, e just ca partile sa fie exonerate de obligatiile lor”.Se retine ca”in contractele sinalagmatice partile, in urmarirea interesului lor, isi creeaza reciproc avantaje si dezavantaje_iar calculul ce partile isi fac atunci cand contracteaza este bazat pe imprejurari cunoscute sau previzibile- si de aici se deduce ca partile trebuiesc considerate ca incheind actul au admis clauza tacita rebus sic statibus(....)daca codul francez si roman nu prevad expres regula rebus sic statibus, nu e mai putin adevarat ca se afla cuprinsa in art.970 c.c. care pune principiul enuntat mai sus, ca conventiunile trebuiesc executate cu buna credinta. Obligatiunea de a plati asa cum se pretinde de parat, ar echivala cu o obligatie lipsita de cauza.”In ceea ce priveste atitudinea partilor , instanta retine:”Nu putea banui ca posibila nici reclamantul o astfel de pierdere dusa pana la ruina, nici parata nu putea intrevedea un asemenea castig fantastic”.

Cerinţe:

1)Identificaţi situaţia imprevizibilă din speţă.

2)Comentaţi temeiurile legale invocate de instanţă în admiterea acţiunii reclamantului.

2)”In speta, reclamantul a închiriat paratului spatiul in litigiu pe o perioada de 5 ani, stabilindu-se prin contract o chirie lunara de 1441,20 lei, la data de 13 septembrie 1990. In raport cu liberalizarea preturilor si a cresterii ratei inflatiei ce au urmat datei de 13 septebrie 1990, reclamantul este indreptatit sa pretinda o chirie mai mare, chiar daca prin contract nu s-a prevazut o astffel de cauza.

In acest sens se au in vedere dispozitiile art.970 C.civ potrivit carora conventiile obliga nu numai la ceea ce este expres cuprins in ele, dar la toate urmarile ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei dupa natura sa.

....Altfel s-ar ajunge la situatia nefireasca, inechitabila, ca îndeplinirea obligatiei asumate prin contract de catre reclamant...sa devina foarte oneroasa, ceea ce este inadmisibil (art. 1042.pct.2 c.civ.). Fata de cele de mai sus, este necesar ca instanta de trimitere sa stabileasca pe baza unei expertize cuantumul chiriei pentru spatiul in litigiu, iar in cazul in care paratul nu consimte sa-l plateasca, instanta este in drept sa dispuna rezilierea contactului dintre parti” (Curtea Suprema de Justitie, Decizia sectiei comerciale nr.21/1994)

   Cerinţe:

   1)Precizaţi problema de drept din speţă.

   2)Comentaţi decizia instanţei supreme prin raportare la temeiul legal invocat şi la puterea de intervenţie pe care judecătorii o manifestă în legătură cu modificarea /desfiinţarea contractului.

3)  Reclamanta SC X SA a chemat în judecată, în noiembrie 1996, pe  SC Y SRL pentru plata contravalorii produselor livrate în baza unui contract de vânzare-cumpărare şi reactualizarea debitului în funcţie de rata inflaţiei. Tribunalul a admis acţiunea aşa cum a fost formulată. Curtea de apel a admis apelul declarat de pârâtă, cu motivarea că părţile nu au prevăzut în contract vreo clauză în legătură cu plata de daune-interese pentru neachitarea preţului. Reclamanta a declarat recurs, arătând că actualizarea preţului produselor livrate în raport cu indicele inflaţiei este o clauză obişnuită care, potrivit art.970 C.civ. se subînţelege, chiar dacă nu a fost prevăzută în contract.

Recursul a fost admis cu următoarea motivare:”Potrivit  art.970 si 981 C.civ într-un contract clauzele obisnuite se subinteleg, desi nu sunt expres prevazute într-insele, iar conventiile obliga nu numai la ceea ce este expres prevazut in ele, dar si la toate urmarile , ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei dupa natura sa. Conform art.1084 C.civ., daunele interese cuprind, în genere,  pierderea ce a suferit creditorul şi beneficiull de care a fost lipsit. Prin urmare, lipsa unei clauze contractuale referitoare la reactualizarea preţului în funcţie de indicele de inflaţie este irelevantă, o asemenea clauză se subînţelege, nefiind necesar a fi prevăzut expres dreptul creditorului de a obţine repararea integrală a pagubei produse prin neplata preţului la scadenţă”.(Curtea Supremă de Justiţie, decizia secţiei comerciale nr.4456/1999).

Cerinţe:

1)                      Identificaţi problema de drept din speţă: impreviziunea contractuală (în care situaţie imprevizibilă este reprezentată de inflaţie) sau răspunderea  contractuală pentru neplata preţului unor produse livrate?

2)                      Se poate stabili o relaţie, în cadrul aceleaşi speţe,  între impreviziunea contractuală şi răspunderea  contractuală?

 

4)Curtea Suprema de Justitie, prin decizia nr. 591/1994 s-a pronuntat de principiu  impotriva inserarii in contracte a unei clauze considerate de  impreviziune: ”Potrivit prevederilor pct.3 din anexa 1 la contract: „nerespectarea prevederilor din contract de catre una din parti indreptateste cealalta parte sa fie despagubita prin plata de daune.”

Instanta de apel a interpretat clauza respectiva in sensul unei clauze de impreviziune-rebus sic stantibus-, desi aceasta n-a fost in intentia partilor.

Chiar daca partile ar fi prevazut o clauza de impreviziune, aceasta nu-si putea produce efecte, fiind contrara prevederilor art.1085 C.civ, care consacra principiul raspunderii pentru repararea prejudiciului previzibil la momentul incheierii contractului.

De la acest principiu exista numai o singura exceptie, atunci cand vina debitorului imbraca forma intentiei, situatie in care acesta este tinut sa raspunda  si de prejudiciul imprevizibil la data incheierii contractului.”

Cerinţe :

1) Prevederile de la  pct.3 din anexa 1 la contract pot fi interpretate ca fiind o clauză de impreviziune sau de adaptare a contractului?

2)Precizaţi aplicabilitatea teoriei impreviziunii prin intermediul instanţei în ipoteza unei clauze de de adaptare a contractului.

3)Comentaţi susţinerea instanţei referitoare la lipsa de efecte a unei clauze de impreviziune  prin raportare la art.1085 C.civ.

5) “Apărarea formulată de pârâtă ridică două întrebări, una de principiu, privind admisibilitatea teoriei impreviziunii în dreptul comercial român, mai ales dacă părţile nu au convenit nimic în această privinţă şi, a doua, în cazul în care se răspunde afirmativ la prima chestiune, dacă sunt întrunite condiţiile pentru ca teoria impreviziunii să-şi găsească aplicaţie în speţă.

În legătură cu prima chestiune, este de reţinut că teoria impreviziunii îndreptăţeşte părţile la un contract de lungă durată să-i ceară readaptarea (reamenajarea) dacă circumstanţele iniţiale, în considerarea cărora s-a încheiat contractul într-o anumită configuraţie, i-au perturbat atât de grav echilibrul încât una din părţi, deşi ar putea să-şi execute obligaţiile asumate, executarea ar deveni excesiv de oneroasă.Dreptul românesc, spre deosebire de alte sisteme de drept, nu a consacrat legislativ o asemenea posibilitate. Doctrina şi practica judiciară (inclusiv arbitrală), mai ales în ultimii 15 ani, dimpotrivă, sunt favorabile aplicării acestei soluţii de reechilibrare a contractului, inclusiv în situaţia în care părţile contractante nu au convenit în acest sens, ca în speţă(…). În consecinţă, se reţine că teoria impreviziunii îşi poate găsi aplicaţie, de principiu, dacă sunt întrunite, în speţă, condiţiile de aplicare.

În ce priveşte cea de-a doua chestiune-dacă sunt întrunite condiţiile pentru aplicarea teoriei impreviziunii- sunt de reţinut următoarele:

Abstracţie făcând de faptul că din contract- şi nici din alte dovezi adiacente- nu rezultă că părţile la încheierea contractului au avut în vedere o anume evoluţie a industriei siderurgice naţionale şi o anume conjunctură privind material primă pentru această industrie, dar trebuie ţinut seama că părţile din speţă au încheiat un contract de vânzare-cumpărare de acţiuni…

Faţă de cele de mai sus, nu se poate vorbi despre o stricare a echilibrului contractual care să pună în discuţie teoria impreviziunii, astfel că această apărare a pârâtei urmează a fi înlăturată”.(Decizia nr.208/2005 a Curţii de arbitraj internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României).

Cerinţe:

1)Arătaţi ce fundament juridic atribuie Curtea de Arbitraj pentru fundamentarea teoriei impreviziunii.

2)Precizaţi care este natura situaţiei imprevizibile din speţă.

6)A a vândut lui B. un imobil, bun propriu, stabilindu-se pentru cumpărător, printre altele, două obligaţii : să presteze întreţinere vânzătorului până la sfârşitul vieţii acestuia şi să efectueze aceeaşi prestaţie în beneficiul lui C., soţia vânzătorului, până la sfârşitul vieţii acesteia din urmă.

La scurt timp după aceea, A. decedează lăsând ca unică moştenitoare pe C.

După acest deces, B. încetează să mai presteze întreţinere lui C.

Cerinţe:

1)Precizaţi raporturile juridice care se stabilesc între cele trei subiecte de drept.

2)Poate C. să intenteze cu succes o acţiune prin care să obţină desfiinţarea contractului ?

7) La 15.10.2011 A. vinde lui B. un apartament, contractul încheiat în formă autentică consemnând un preţ de 11.000 de lei. După trei zile, părţile redactează un înscris în care se menţionează : "Preţul ce îl convenim este de 40.000 de lei din care 15.000 de lei s-au plătit cu două zile înainte de autentificare; pentru restul preţului cumpărătorul rămâne dator, urmând a-l plăti până la 31.12.2011".

 Ce acţiune ar trebui să fie intentată de A. şi pe ce temei legal pentru a obţine obligarea lui B. la plata sumei de 25.000 de lei?

8)A. introduce împotriva lui B. o acţiune în rezoluţiunea unui contract de vânzare-cumpărare a unui imobil. În susţinerea acţiunii, reclamantul arată că B. nu a plătit preţul la scadenţa fixată în contract.

Cumpărătorul-pârât solicită respingerea acţiunii; fără a tăgădui neplata preţului, B. arată că, potrivit art.6 din contract, ambele părţi renunţau la dreptul de a cere rezoluţiunea contractului în caz de neexecutare, recunoscându-şi, în schimb, una alteia dreptul de a cere executarea silită, în natură sau prin echivalent, a obligaţiilor asumate.        

 Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare?

9) Intre A si B se incheie un contract de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere  (contract de intretinere) ; intrucat B nu si-a executat la timp si in mod corespunzator obligatia de intretinere, A formuleaza o actiune in justitie prin care solicita rezilierea contractului.

Prin cerere reconventionala, paratul-reclamant B invedereaza instantei ca a avut consimtamantul viciat la incheierea contractului, deoarece A impreuna cu un prieten de-al sau, agent imobiliar, l-au indus in eroare cu privire la valoarea de piata a imobilului dobandit ; de aceea, B solicita anularea contractului incheiat cu A.

Care este raportul de solutionare a celor doua cereri ?

10)A contracteaza cu B cumpararea unui depozit de materiale ; dupa plata pretului  si preluarea in posesie a imobilului, dobanditorul constata ca depozitul nu era suficient de rezistent pentru a asigura o conservare optima a unor categorii de marfuri.

Fiind insa ocupat cu unele afaceri in strainatate, el il contacteaza pe B abia dupa 5 luni de la depistarea neregularitatilor, amenintandu-l cu rezolutiunea contractului insotita de daune-interese.

Cum se poate apara B in aceasta situatie ?

11)La data de 10.09. 1979, între X, în calitate de cumpărător  şi Consiliul local al oraşului Y, în calitate de vânzător se încheie un contract  de vânzare-cumpărare având ca obiect un teren în suprafaţă de 900 mp cu destinaţia de construire locuinţă. În sarcina cumpărătorului erau prevăzute două obligaţii : achitarea preţului şi construirea unei case de locuit, fără a se preciza termenul pentru executarea celei de-a doua obligaţii. Contractul conţinea clauza potrivit căreia : « neexecutarea oricăreia din obligaţiile cumpărătorului atrage desfiinţarea de drept a contractului, fără îndeplinirea vreunei formalităţi ». În anul 1988, în baza unei decizii a Consiliul local al oraşului Y, terenul, pe care între timp nu se construise nimic, a fost rechiziţionat pentru satisfacerea unui interes obştesc, fără a fi redat ulterior proprietarului.

 A, în calitate de moştenitor a lui X, formulează o cerere  pentru restituirea în natură a imobilului rechiziţionat în 1988.

Instanta de judecata respinge cererea de restuire a imobilului, pe considerentul că A nu are un titlu de proprietate valabil, întrucât contractul de vânzare-cumpărare al autorului X este desfiinţat de plin drept datorită neexecutării obligaţiei de construire. Este corecta hotatarea ? Motivati.

12) )In speta, instanta  a fost investita de reclamantii A si B cu o actiune in rezolutiunea contractului de prestari servicii si repunera partilor in situatia anterioara, in sensul restituirii avansului si a materialului lemnos predat.

Reclamantii au aratat instantei ca parata S.C. »X » S.A. a executat incomplet si necorespunzator lucrarea contractata ; in replica,  prin cerere reconventionala, parata a invocat exceptia de neexecutare a contractului, deoarece reclamantii nu au achitat integral pretul.

Cerinte :

a)      Solutionati cele doua actiuni formulate.

b)      Precizati care sunt efectele rezolutiunii in comparatie cu cele ale exceptiei de nexecutare.

 

Comentati urmatoarele citate :

  a) « Conventiile trebuie executate cu buna-credinta, , adica in conformitate cu intentia partilor si  in considerarea scopului avut in vedere la formarea lor... »( C.Aubry , C.Rau)

b) « Aceasta legatura de drept, vinculum juris,cum este numita obligatia, este primul efect al oricarui contract.Ea este conditia esentiala fara de care  nu ar exista.Ea este faptul datorita caruia conventiile legal formate tin loc de lege celor care le-au facut, cuvuinte energice car, ridicand contractul la inaltimea legii, ii confera grandoare si majestate....

Aceste cuvinte ,buna credinta,au o acceptiune foarte larga.Ele exprima toate sentimentele oneste ale unei drepte constiinte.Fara  a pretinde un rafinament de delicatete care impinge  dezinteresul pana la sacrificiu, legea proscrie contractele viclene si manoperele sirete, procedeele neoneste , calculele frauduloase, disimularile si simularile perfide, rautatea care , in fine, degizandu-se sub aparenta prudentei si abilitatii,speculeaza pe seama credulitatii, simplitatii si ignorantei»(M.L.Larombiere)

c) »Regula inscrisa in art.1134 C.civ.( 969 C.civ. roman vechi, art.1270 NCC) este consecinta autonomiei de vointa : vointa este atotputernica : ea angajeaza individul in acelasi fel ca legea ; nici legislatorul, nici judecatorul nu vor sti sa dezlege contractantii.

Dar aceasta regula nu se intemeiaza numai pe consideratii individualiste ; ea are in acelasi timp un funament moral, economic si social....

Insa, de curand, doctrina  insista pe notiunile de utilitate si de justitie, mergand pana la a propune de a substitui aceste fundamente ale fortei obligatorii a contractelor sau dogma autonomiei de vointa .« « Autonomia de vointa inteleasa ca exercitiul unei puteri suverane paralelel si concurente legii...este incompatibila cu starea actuala a dreptului pozitiv » », scrie Ghestin ." (H.,L.,J.Mazeaud, Fr.Chabas)

d)”Judecatorul nu poate nici modifica nici rezilia contractul.Aceasta putere apartine legiuitorului?In sistemul nostru politic, care consacra omnipotenta legiuitorului, si in absenta oricarei interdictii constitutionale, tebuie sa recunoastem ca numai legea poate inlatura principiul pacta sunt servanda.” (H.,L.,J.Mazeaud, Fr.Chabas)

e) „ Impreviziunea contractuală este prejudiciul pe care îl suferă una din părţile contractante ca urmare a dezechilibrului grav de valoare care intervine între prestaţiile sale şi contraprestaţiile celeilalte părţi, în cursul executării contractului, dezechilibru cauzat de conjunctura economică, mai ales de fluctuaţiile monetare”(Liviu Pop)

           

f) “Contractul nu este obligatoriu decât dacă este util şi cu condiţia de a fi just, adică să fie conform cu justiţia contractuală. Utilul şi justul apar astfel ca principii fundamentale ale teoriei generale a contractului” (J.Ghestin)

a) « S-a vrut sa se justifice sarcina riscurilor prin ideea de cauza ; dar ideea de cauza, fiind o conditie esentiala pentru formarea contractelor, este straina fata de executarea lor.

g)Este mai exact sa se fondeze atribuirea riscurilor pe interdependenta obligatiilor care se nasc dintr-un contract sinlagmatic.Dar acest fundament nu permite sa explicam de ce neexecutarea culpabila si neexecutarea datorata cazului fortuit nu sunt supuse sub toate aspectele acelorasi reguli.

In timp ce rezolutiunea constituie repararea prejudiciului suferit de partea care nu obtine executarea, teoria riscurilor se intemeiaza pe vointa prezumata a partilor : acestea au convenit in mod tacit ca, daca una dintre ele nu-si poate indeplini obligatia datorita unui caz de forta majora, cealalta parte va fi liberata.Cand luati un bilet la teatru,intelegeti ca,  daca eveniment de forta majora, - de exemplu, imbolnavirea unui actor- impiedica anteprenorul de spectacole  sa-si execute obligatia, veti fi  dezlegat  de obligatia voastra de a plati pretul pentru locul din sala ; veti putea rambursa biletul . « (H.,L.,J.Mazeaud, Fr.Chabas)

h)”...efectul normal al exceptiei non adimpleti contractus este de a-l proteja pe creditor inainte ca acesta sa ia o hotarare; refuzand  furnizarea propriei sale obligatii, el evita un eventual concurs cu ceilalti creditori ai cocontractantului sau; ca si rezolutiunea exceptia non adimpleti contractus  creeaza o situatie privilegiata in favoarea creditorului care beneficiaza de ea.  In plus, in mod independent de insolvabilitatea debitorului, exceptia este un mijloc de presiune eficient asupra debitorului: vanzatorul cu scopul de a obtine pretul,  va hotari  sa livreze lucrul vandut; din acest punct de vedere, exceptia non adimpleti contractus constituie un procedeu indirect de executare.” (H.,L.,J.Mazeaud, Fr.Chabas)