TGO-EFECTELE CONTRACTULUI
Rezolvati
urmatoarele spete:
1)Afacerea Lascar
Catargiu versus Banca Bercovici:prima speţă de admitere a impreviizunii.. În 1912 Lascar Catargiu a deschis un cont curent la Banca Bercovici si
care, potrivit clauzelor contractuale, trebuia tinut in franci belgieni
(avand aceeasi valoare cu leul in acel
moment). In executarea contractului, Banca Bercovici plateste din contul astfel
deschis suma de 180.000 lei catre Banca Romana de Credit, primind in schimb 250
de actiuni depuse de Lascar Catargiu la aceasta din urma banca. In 1919, Lascar
Catargiu dă ordin Bancii Bercovici să vândă actiunile pe care le detinea cu
titlu de gaj însa banca refuză si propune să i se plateasca pentru actiuni nu
lei, ci franci belgieni, moneda in care s-a contractat contul curent si care,
in 1919 valora de sapte ori mai mult decat in 1912.
Faţă de această situaţie,
Lascar Catargiu acţionează în justiţie Banca Bercovici pentru a fi obligată să
accepte preţul acţiunilor în lei, şi nu în franci belgieni. Tribunalul
Ilfov,sectia I Comerciala, prin sentinta din 11 mai 1920 a admis actiunea lui
Lascar Catargiu, intr-unul din considerente aratandu-se;”daca in urma au intervenit evenimente cu totul exceptionale care
schimba situatia de pana atunci, facand ca echilibrul sa se rupa prin crearea
de avantaje excesive de o parte, si perderi ruinatoare de cealalta parte,si
daca acele evenimente nu puteau fi prevazute la data cand conventiunea a fost
incheiata, e just ca partile sa fie exonerate de obligatiile lor”.Se retine
ca”in contractele sinalagmatice partile,
in urmarirea interesului lor, isi creeaza reciproc avantaje si dezavantaje_iar
calculul ce partile isi fac atunci cand contracteaza este bazat pe imprejurari
cunoscute sau previzibile- si de aici se deduce ca partile trebuiesc
considerate ca incheind actul au admis clauza tacita rebus sic
statibus(....)daca codul francez si roman nu prevad expres regula rebus sic
statibus, nu e mai putin adevarat ca se afla cuprinsa in art.970 c.c. care pune
principiul enuntat mai sus, ca conventiunile trebuiesc executate cu buna
credinta. Obligatiunea de a plati asa
cum se pretinde de parat, ar echivala cu o obligatie lipsita de cauza.”In
ceea ce priveste atitudinea partilor , instanta retine:”Nu putea banui ca posibila nici reclamantul o astfel de pierdere dusa
pana la ruina, nici parata nu putea intrevedea un asemenea castig fantastic”.
Cerinţe:
1)Identificaţi situaţia
imprevizibilă din speţă.
2)Comentaţi temeiurile legale
invocate de instanţă în admiterea acţiunii reclamantului.
2)”In speta, reclamantul a închiriat paratului spatiul in litigiu pe o
perioada de 5 ani, stabilindu-se prin contract o chirie lunara de 1441,20 lei,
la data de 13 septembrie 1990.
In raport cu liberalizarea preturilor si a cresterii ratei
inflatiei ce au urmat datei de 13 septebrie 1990, reclamantul este indreptatit
sa pretinda o chirie mai mare, chiar daca prin contract nu s-a prevazut o
astffel de cauza.
In acest sens se au in vedere dispozitiile art.970 C.civ potrivit carora
conventiile obliga nu numai la ceea ce este expres cuprins in ele, dar la toate
urmarile ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei dupa natura sa.
....Altfel s-ar ajunge la situatia nefireasca, inechitabila, ca
îndeplinirea obligatiei asumate prin contract de catre reclamant...sa devina
foarte oneroasa, ceea ce este inadmisibil (art. 1042.pct.2 c.civ.). Fata de
cele de mai sus, este necesar ca instanta de trimitere sa stabileasca pe baza
unei expertize cuantumul chiriei pentru spatiul in litigiu, iar in cazul in
care paratul nu consimte sa-l plateasca, instanta este in drept sa dispuna
rezilierea contactului dintre parti” (Curtea Suprema de Justitie, Decizia sectiei comerciale nr.21/1994)
Cerinţe:
1)Precizaţi
problema de drept din speţă.
2)Comentaţi
decizia instanţei supreme prin raportare la temeiul legal invocat şi la puterea
de intervenţie pe care judecătorii o manifestă în legătură cu modificarea
/desfiinţarea contractului.
3) Reclamanta SC X SA a chemat în
judecată, în noiembrie 1996, pe SC Y SRL
pentru plata contravalorii produselor livrate în baza unui contract de
vânzare-cumpărare şi reactualizarea debitului în funcţie de rata inflaţiei.
Tribunalul a admis acţiunea aşa cum a fost formulată. Curtea de apel a admis
apelul declarat de pârâtă, cu motivarea că părţile nu au prevăzut în contract
vreo clauză în legătură cu plata de daune-interese pentru neachitarea preţului.
Reclamanta a declarat recurs, arătând că actualizarea preţului produselor
livrate în raport cu indicele inflaţiei este o clauză obişnuită care, potrivit
art.970 C.civ. se subînţelege, chiar dacă nu a fost prevăzută în contract.
Recursul a fost admis cu următoarea motivare:”Potrivit art.970 si 981 C.civ într-un contract
clauzele obisnuite se subinteleg, desi nu sunt expres prevazute într-insele,
iar conventiile obliga nu numai la ceea ce este expres prevazut in ele, dar si
la toate urmarile , ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei dupa natura
sa. Conform art.1084 C.civ., daunele interese cuprind, în genere, pierderea ce a suferit creditorul şi
beneficiull de care a fost lipsit. Prin
urmare, lipsa unei clauze contractuale referitoare la reactualizarea preţului
în funcţie de indicele de inflaţie este irelevantă, o asemenea clauză se
subînţelege, nefiind necesar a fi prevăzut expres dreptul creditorului de a
obţine repararea integrală a pagubei produse prin neplata preţului la
scadenţă”.(Curtea Supremă de Justiţie, decizia secţiei comerciale
nr.4456/1999).
Cerinţe:
1)
Identificaţi problema de drept din speţă: impreviziunea
contractuală (în care situaţie imprevizibilă este reprezentată de inflaţie) sau
răspunderea contractuală pentru neplata
preţului unor produse livrate?
2)
Se poate stabili o relaţie, în cadrul aceleaşi
speţe, între impreviziunea contractuală
şi răspunderea contractuală?
4)Curtea Suprema de Justitie, prin decizia nr. 591/1994 s-a pronuntat de principiu impotriva inserarii in contracte a unei clauze considerate de impreviziune: ”Potrivit prevederilor pct.3 din anexa 1 la contract: „nerespectarea prevederilor din contract de catre una din parti indreptateste cealalta parte sa fie despagubita prin plata de daune.”
Instanta de apel a interpretat clauza respectiva in sensul unei clauze de
impreviziune-rebus sic stantibus-, desi aceasta n-a fost in intentia partilor.
Chiar daca partile ar fi prevazut o clauza de impreviziune, aceasta nu-si
putea produce efecte, fiind contrara prevederilor art.1085 C.civ, care consacra
principiul raspunderii pentru repararea prejudiciului previzibil la momentul
incheierii contractului.
De la acest principiu exista numai o singura exceptie, atunci cand vina
debitorului imbraca forma intentiei, situatie in care acesta este tinut sa
raspunda si de prejudiciul imprevizibil
la data incheierii contractului.”
Cerinţe :
1) Prevederile de la
pct.3 din anexa 1 la contract pot fi interpretate ca fiind o clauză de
impreviziune sau de adaptare a contractului?
2)Precizaţi aplicabilitatea teoriei impreviziunii prin
intermediul instanţei în ipoteza unei clauze de de adaptare a contractului.
3)Comentaţi susţinerea instanţei referitoare la lipsa de
efecte a unei clauze de impreviziune prin raportare la art.1085 C.civ.
5) “Apărarea formulată de pârâtă
ridică două întrebări, una de principiu, privind admisibilitatea teoriei
impreviziunii în dreptul comercial român, mai ales dacă părţile nu au convenit
nimic în această privinţă şi, a doua, în cazul în care se răspunde afirmativ la
prima chestiune, dacă sunt întrunite condiţiile pentru ca teoria impreviziunii
să-şi găsească aplicaţie în speţă.
În legătură cu prima chestiune,
este de reţinut că teoria impreviziunii îndreptăţeşte părţile la un contract de
lungă durată să-i ceară readaptarea (reamenajarea) dacă circumstanţele
iniţiale, în considerarea cărora s-a încheiat contractul într-o anumită
configuraţie, i-au perturbat atât de grav echilibrul încât una din părţi, deşi
ar putea să-şi execute obligaţiile asumate, executarea ar deveni excesiv de
oneroasă.Dreptul românesc, spre deosebire de alte sisteme de drept, nu a
consacrat legislativ o asemenea posibilitate. Doctrina şi practica judiciară
(inclusiv arbitrală), mai ales în ultimii 15 ani, dimpotrivă, sunt favorabile
aplicării acestei soluţii de reechilibrare a contractului, inclusiv în situaţia
în care părţile contractante nu au convenit în acest sens, ca în speţă(…). În
consecinţă, se reţine că teoria impreviziunii îşi poate găsi aplicaţie, de
principiu, dacă sunt întrunite, în speţă, condiţiile de aplicare.
În ce priveşte cea de-a doua
chestiune-dacă sunt întrunite condiţiile pentru aplicarea teoriei
impreviziunii- sunt de reţinut următoarele:
Abstracţie făcând de faptul că
din contract- şi nici din alte dovezi adiacente- nu rezultă că părţile la
încheierea contractului au avut în vedere o anume evoluţie a industriei siderurgice
naţionale şi o anume conjunctură privind material primă pentru această
industrie, dar trebuie ţinut seama că părţile din speţă au încheiat un contract
de vânzare-cumpărare de acţiuni…
Faţă de cele de mai sus, nu se poate vorbi despre o stricare a echilibrului
contractual care să pună în discuţie teoria impreviziunii, astfel că această
apărare a pârâtei urmează a fi înlăturată”.(Decizia nr.208/2005 a Curţii de arbitraj internaţional de pe lângă Camera
de Comerţ şi Industrie a României).
Cerinţe:
1)Arătaţi
ce fundament juridic atribuie Curtea de Arbitraj pentru fundamentarea teoriei
impreviziunii.
2)Precizaţi
care este natura situaţiei imprevizibile din speţă.
6)A a vândut lui B. un imobil, bun propriu, stabilindu-se
pentru cumpărător, printre altele, două obligaţii : să presteze întreţinere
vânzătorului până la sfârşitul vieţii acestuia şi să efectueze aceeaşi
prestaţie în beneficiul lui C., soţia vânzătorului, până la sfârşitul vieţii
acesteia din urmă.
La scurt timp după aceea, A. decedează lăsând ca unică
moştenitoare pe C.
După acest deces, B. încetează să mai presteze
întreţinere lui C.
Cerinţe:
1)Precizaţi raporturile juridice care se stabilesc între
cele trei subiecte de drept.
2)Poate C. să intenteze cu succes o acţiune prin care să
obţină desfiinţarea contractului ?
7) La 15.10.2011 A. vinde lui B. un apartament,
contractul încheiat în formă autentică consemnând un preţ de 11.000 de lei.
După trei zile, părţile redactează un înscris în care se menţionează :
"Preţul ce îl convenim este de 40.000 de lei din care 15.000 de lei s-au
plătit cu două zile înainte de autentificare; pentru restul preţului
cumpărătorul rămâne dator, urmând a-l plăti până la 31.12.2011".
Ce acţiune ar
trebui să fie intentată de A. şi pe ce temei legal pentru a obţine obligarea
lui B. la plata sumei de 25.000 de lei?
8)A. introduce împotriva lui B. o acţiune în rezoluţiunea unui contract de
vânzare-cumpărare a unui imobil. În susţinerea acţiunii, reclamantul arată că
B. nu a plătit preţul la scadenţa fixată în contract.
Cumpărătorul-pârât solicită respingerea acţiunii; fără a tăgădui neplata
preţului, B. arată că, potrivit art.6 din contract, ambele părţi renunţau la
dreptul de a cere rezoluţiunea contractului în caz de neexecutare,
recunoscându-şi, în schimb, una alteia dreptul de a cere executarea silită, în
natură sau prin echivalent, a obligaţiilor asumate.
Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu
ce motivare?
9) Intre A si B se incheie un contract de
vanzare-cumparare cu clauza de intretinere
(contract de intretinere) ; intrucat B nu si-a executat la timp si
in mod corespunzator obligatia de intretinere, A formuleaza o actiune in
justitie prin care solicita rezilierea contractului.
Prin cerere reconventionala, paratul-reclamant B
invedereaza instantei ca a avut consimtamantul viciat la incheierea
contractului, deoarece A impreuna cu un prieten de-al sau, agent imobiliar,
l-au indus in eroare cu privire la valoarea de piata a imobilului
dobandit ; de aceea, B solicita anularea contractului incheiat cu A.
Care este raportul de solutionare a celor doua
cereri ?
10)A contracteaza cu B cumpararea unui depozit de
materiale ; dupa plata pretului si
preluarea in posesie a imobilului, dobanditorul constata ca depozitul nu era
suficient de rezistent pentru a asigura o conservare optima a unor categorii de
marfuri.
Fiind insa ocupat cu unele afaceri in strainatate, el il
contacteaza pe B abia dupa 5 luni de la depistarea neregularitatilor,
amenintandu-l cu rezolutiunea contractului insotita de daune-interese.
Cum se poate apara B in aceasta situatie ?
11)La data de 10.09. 1979, între X, în calitate de
cumpărător şi Consiliul local al
oraşului Y, în calitate de vânzător se încheie un contract de vânzare-cumpărare având ca obiect un teren
în suprafaţă de 900 mp cu destinaţia de construire locuinţă. În sarcina
cumpărătorului erau prevăzute două obligaţii : achitarea preţului şi
construirea unei case de locuit, fără a se preciza termenul pentru executarea
celei de-a doua obligaţii. Contractul conţinea clauza potrivit căreia :
« neexecutarea oricăreia din obligaţiile cumpărătorului atrage
desfiinţarea de drept a contractului, fără îndeplinirea vreunei
formalităţi ». În anul 1988, în baza unei decizii a Consiliul local al
oraşului Y, terenul, pe care între timp nu se construise nimic, a fost
rechiziţionat pentru satisfacerea unui interes obştesc, fără a fi redat
ulterior proprietarului.
A, în calitate de
moştenitor a lui X, formulează o cerere pentru restituirea în natură a imobilului
rechiziţionat în 1988.
Instanta de judecata respinge cererea de restuire a
imobilului, pe considerentul că A nu are un titlu de proprietate valabil,
întrucât contractul de vânzare-cumpărare al autorului X este desfiinţat de plin
drept datorită neexecutării obligaţiei de construire. Este corecta
hotatarea ? Motivati.
12) )In speta, instanta
a fost investita de reclamantii A si B cu o actiune in rezolutiunea
contractului de prestari servicii si repunera partilor in situatia anterioara,
in sensul restituirii avansului si a materialului lemnos predat.
Reclamantii au aratat instantei ca parata
S.C. »X » S.A. a executat incomplet si necorespunzator lucrarea
contractata ; in replica, prin
cerere reconventionala, parata a invocat exceptia de neexecutare a
contractului, deoarece reclamantii nu au achitat integral pretul.
Cerinte :
a)
Solutionati cele
doua actiuni formulate.
b)
Precizati care sunt
efectele rezolutiunii in comparatie cu cele ale exceptiei de nexecutare.
Comentati urmatoarele citate :
a) « Conventiile trebuie
executate cu buna-credinta, , adica in conformitate cu intentia partilor
si in considerarea scopului avut in
vedere la formarea lor... »( C.Aubry , C.Rau)
b) « Aceasta legatura de drept,
vinculum juris,cum este numita
obligatia, este primul efect al oricarui contract.Ea este conditia esentiala
fara de care nu ar exista.Ea este faptul
datorita caruia conventiile legal formate tin loc de lege celor care le-au
facut, cuvuinte energice car, ridicand contractul la inaltimea legii, ii
confera grandoare si majestate....
Aceste cuvinte ,buna credinta,au
o acceptiune foarte larga.Ele exprima toate sentimentele oneste ale unei drepte
constiinte.Fara a pretinde un rafinament
de delicatete care impinge dezinteresul
pana la sacrificiu, legea proscrie contractele viclene si manoperele sirete,
procedeele neoneste , calculele frauduloase, disimularile si simularile
perfide, rautatea care , in fine, degizandu-se sub aparenta prudentei si
abilitatii,speculeaza pe seama credulitatii, simplitatii si ignorantei»(M.L.Larombiere)
c) »Regula inscrisa in
art.1134 C.civ.( 969 C.civ. roman vechi, art.1270 NCC) este consecinta
autonomiei de vointa : vointa este atotputernica : ea angajeaza
individul in acelasi fel ca legea ; nici legislatorul, nici judecatorul nu
vor sti sa dezlege contractantii.
Dar aceasta regula nu se intemeiaza numai pe consideratii individualiste ;
ea are in acelasi timp un funament moral, economic si social....
Insa, de curand, doctrina insista pe
notiunile de utilitate si de justitie, mergand pana la a propune de
a substitui aceste fundamente ale fortei obligatorii a contractelor sau dogma
autonomiei de vointa .« « Autonomia de vointa inteleasa ca exercitiul
unei puteri suverane paralelel si concurente legii...este incompatibila cu
starea actuala a dreptului pozitiv » », scrie Ghestin ." (H.,L.,J.Mazeaud, Fr.Chabas)
d)”Judecatorul nu poate nici
modifica nici rezilia contractul.Aceasta
putere apartine legiuitorului?In sistemul nostru politic, care consacra
omnipotenta legiuitorului, si in absenta oricarei interdictii constitutionale,
tebuie sa recunoastem ca numai legea poate inlatura principiul pacta sunt servanda.” (H.,L.,J.Mazeaud, Fr.Chabas)
e) „ Impreviziunea contractuală este
prejudiciul pe care îl suferă una din părţile contractante ca urmare a
dezechilibrului grav de valoare care intervine între prestaţiile sale şi
contraprestaţiile celeilalte părţi, în cursul executării contractului,
dezechilibru cauzat de conjunctura economică, mai ales de fluctuaţiile
monetare”(Liviu Pop)
f) “Contractul nu este obligatoriu decât dacă este util
şi cu condiţia de a fi just, adică să fie conform cu justiţia contractuală.
Utilul şi justul apar astfel ca principii fundamentale ale teoriei generale a
contractului” (J.Ghestin)
a) « S-a vrut sa se justifice sarcina
riscurilor prin ideea de cauza ; dar ideea de cauza, fiind o conditie
esentiala pentru formarea contractelor, este straina fata de executarea lor.
g)Este mai exact sa
se fondeze atribuirea riscurilor pe interdependenta obligatiilor care se nasc
dintr-un contract sinlagmatic.Dar acest fundament nu permite sa explicam de ce
neexecutarea culpabila si neexecutarea datorata cazului fortuit nu sunt supuse
sub toate aspectele acelorasi reguli.
In timp ce rezolutiunea constituie repararea
prejudiciului suferit de partea care nu obtine executarea, teoria riscurilor se
intemeiaza pe vointa prezumata a partilor : acestea au convenit in mod
tacit ca, daca una dintre ele nu-si poate indeplini obligatia datorita unui caz
de forta majora, cealalta parte va fi liberata.Cand luati un bilet la
teatru,intelegeti ca, daca eveniment de
forta majora, - de exemplu, imbolnavirea unui actor- impiedica anteprenorul de
spectacole sa-si execute obligatia, veti
fi dezlegat de obligatia voastra de a plati pretul pentru
locul din sala ; veti putea rambursa biletul . « (H.,L.,J.Mazeaud,
Fr.Chabas)
h)”...efectul normal al exceptiei non adimpleti contractus este de a-l proteja pe creditor inainte ca
acesta sa ia o hotarare; refuzand
furnizarea propriei sale obligatii, el evita un eventual concurs cu
ceilalti creditori ai cocontractantului sau; ca si rezolutiunea exceptia non adimpleti contractus creeaza o situatie privilegiata in favoarea
creditorului care beneficiaza de ea.
In plus, in mod independent de insolvabilitatea debitorului, exceptia
este un mijloc de presiune eficient asupra debitorului: vanzatorul cu scopul de
a obtine pretul, va hotari sa livreze lucrul vandut; din acest punct de
vedere, exceptia non adimpleti contractus
constituie un procedeu indirect de
executare.” (H.,L.,J.Mazeaud,
Fr.Chabas)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu