Spete drept civil (16)

Speta nr. 1

Printr-o actiune intentata la 12 august 2012, A, in calitate de reprezentant legal al lui B l-a chemat in judecata pe C, solicitand instantei sa constate ca a dobandit trei sferturi din mostenirea lui D. Ulterior, A a formulat o cerere de interventie in interes propriu, cerand instantei sa constate ca a dobandit un sfert din mostenirea lui D.

Din probele administrate, se retine ca D a murit la 7 mai 2011. La 310 zile dupa moartea sa, s-a nascut B, fiul lui A. A a fost sotia lui D. Din expertiza medicala efectuata in cauza, s-a stabilit ca B a fost conceput intre un interval de timp cuprins intre a 301-a zi si a 315-a zi inainte de nasterea sa. C este fratele lui D. Atat A, cat si C au acceptat mostenirea lui D atat in nume propriu, cat si in numele copilului.

A. Ce hotarare va pronunta instanta ?

Solutie

Instanta va admite cererea de chemare in judecata si cererea de interventie, constatand ca A a dobandit un sfert din mostenire, in calitate de sotie supravietuitoare si B a dobandit trei sferturi din mostenire, in calitate de fiu al defunctului. Potrivit reglementarii anterioare si actuale, copilul conceput pana la momentul deschiderii unei mosteniri are vocatie succesorala si capacitate succesorala. Trebuie sa se stabileasca daca B era conceput in momentul mortii lui D. Conceptiunea, la fel ca nasterea unui copil, este guvernata de legea in vigoare la data nasterii. Nasterea este un fapt juridic civil, care potrivit art. 6 din NCC, este reglementat de legea in vigoare la data producerii lui. Cum B a fost nascut dupa intrarea in vigoare a NCC, atat nasterea, cat si conceptiunea lui vor fi reglementate de NCC. Art. 412 din acesta prevede ca un copil a fost conceput in intervalul de timp cuprins intre a 180-a si a 300-a zi inainte de nasterea lui. Acest text instituie o prezumtie relativa, care poate fi rasturnata potrivit aln. 2 din acelasi articol, in sensul de a se dovedi fie ca acel copil a fost conceput intr-un interval de timp mai mic decat cel mentionat (cuprins in interiorul celui mentionat), fie in afara intervalului mentionat. In speta, s-a probat ca B a fost conceput in afara intervalului mentionat, printr-un mijloc stiintific – o expertiza medicala. De aceea, concluziile expertizei vor fi verificate de instanta, considerandu-se ca B este fiul lui D. In calitate de fiu, B va dobandi trei sferturi din mostenire, iar A, ca sotie supravietuitoare, un sfert din mostenire.

B. Dar daca B ar fi murit la 7 mai 2010, ce hotarare va pronunta instanta ?

Solutie

Instanta va respinge cererea de chemare in judecata ca nefondata si va admite cererea de interventie. In acest caz, atat nasterea, cat si conceptiunea lui B sunt reglementate de decretul nr. 31/1954, privitor la persoanele fizice si juridice. Acesta nu permitea rasturnarea prezumtiei potrivit careia conceptiunea a avut loc doar in intervalul cuprins intre a 180-a si a 310-a zi inainte de nasterea copilului. Din acest motiv, se va considera ca B a fost conceput dupa moartea lui D, astfel incat nu este fiul acestuia. La mostenirea lui D vor veni A si C. dobandind fiecare jumatate din mostenire. Insa, instanta nu va putea recunoaste faptul ca A a dobandit jumatate din mostenire, ci doar un sfert, in temeiul principiului disponibilitatii, potrivit caruia, instanta nu poate acorda mai mult decat solicita partea.

Speta nr. 2

Printr-un testament olograf, intocmit la 20 februarie 2012, A i-a lasat cainelui sau jumatate din avere. Ulterior, la 12 iunie, A a murit, lasand ca mostenitori pe fratii sai, B si C. Dupa moartea lui A, B s-a ingrijit de caine.

Prin cererea intentata la 10 martie 2012, B l-a chemat in judecata pe C, solicitand instantei sa constate ca a dobandit trei sferturi din mostenirea lui A. In motivare, reclamantul a aratat ca jumatate din mostenire a dobandit-o pentru ca a avut grija de caine, iar un sfert a dobandit-o in calitate de mostenitor legal.

A. Ce hotarare va pronunta instanta ?

Solutie

Instanta va admite in parte cererea si va constata ca reclamantul a dobandit jumatate din mostenire in temeiul legii. In speta, se aplica decretul nr. 31/1954, acest act normativ fiind in vigoare atat la momentul intocmirii testamentului, cat si la momentul mortii testatorului. Potrivit acestuia, subiectele de drept civil se impart in persoane fizice si persoane juridice. Este persoana fizica numai omul privit in mod individual ca titular de drepturi si obligatii civile. Cainele nu dobandeste calitatea de persoana fizica, motiv pentru care nu are capacitate de folosinta. Din aceasta cauza, testamentul intocmit de ea este caduc, iar mostenirea lui A se va transmite celor doi frati in parti egale.

B. Dar daca A ar fi murit la 17 ianuarie 2012, s-ar fi modificat hotararea instantei ?

Solutie

Hotararea nu s-ar fi modificat. In acest caz, s-ar fi aplicat NCC, care in art. 25 prevede ca numai omul poate deveni persoana fizica, daca este privit individual.

Speta nr. 3

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata la 12 martie 2012, A l-a chemat in judecata pe B, solicitand instantei sa declare moartea paratului. In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca ultimele informatii despre existenta paratului sunt din data de 16 august 2008, cand acesta se afla intr-o croaziera.

Din probele administrate reiese ca la 8 august 2008, paratul a plecat intr-o croaziera ce urma sa dureze 3 saptamani. Disparitia paratului de pe vasul pe care s-a imbarcat a fost constatata pe 16 august 2008, cand paratul nu s-a mai intors pe vas dupa ce acostase in portul Barcelona. A este sotia supravietuitoare.

A. Ce va hotari instanta, daca s-ar aplica in speta reglementarile din Noul Cod Civil ?

Solutie

Daca in speta se vor aplica dispozitiile NCC, atunci instanta va trebui sa respinga cererea ca neintemeiata. Potrivit art. 49 din NCC, pentru declararea judecatoreasca a mortii unei persoane fizice, trebuie sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

Ø  Persoana fizica sa fi disparut

Ø  Sa existe indicii din care sa rezulte ca persoana fizica a murit

Ø  De la data ultimelor informatii/]tiri sa fi trecut cel putin 2 ani pana la data introducerii cererii de chemare in judecata.

Cea de-a doua conditie nu este indeplinita in speta, fiindca nu exista indicii din care sa rezulte ca B a murit. Prin disparitia acestuia ca urmare a coborarii lui de pe vasul de croaziera, nu se poate afirma ca exista indiciile cerute de lege.

B. Ce va hotari instanta, daca s-ar aplica in speta vechile reglementari ?

Solutie

In temeiul art. 6 din NCC, se va aplica actuala reglementare pentru a declara moartea unei persoane fizice.

Speta nr. 4

Prin actiunea intentata la 15 septembrie 2012, A i-a chemat in judecata pe B si C, solicitand instantei sa dispuna:

Ø  Anularea contractului de vanzare – cumparare incheiat intre parati

Ø  Obligarea paratului B la restituirea chiriei incasate pentru apartamentul reclamantului

Din probele administrate, instanta a retinut ca printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, A a fost declarat mort la 9 martie 2010, B fiind singurul lui mostenitor legal. Din patrimoniul lui A facea parte un apartament situat in sectorul 5, pe care A il dobandise in 2002. Acest apartament a fost inchiriat pe o durata de 2 ani de catre B lui D printr-un contract sub semnatura privata, incheiat la 10 mai 2010. Ulterior, la 25 iulie 2011, B a vandut acel apartament lui C printr-un contract autentic. Din depozitiile martorilor audiati, instanta a mai retinut ca A a reaparut la 14 aprilie 2011.

A. Daca in speta s-ar aplica dispozitiile NCC, ce ar hotari instanta ?

Solutie

Instanta va anula cererea de chemare in judecata formulata de reclamant, considerand ca acesta nu are capacitate de folosinta. Din interpretarea gramaticala a art. 54 din NCC rezulta ca, pentru a putea cere restituirea bunurilor sale, cel declarat mort prin hotarare judecatoreasca trebuie sa ceara mai intai anularea acestei hotarari. In acest fel, prezumtia ca persoana fizica declarata moarta este moarta, prezumtie nascuta din pronuntarea hotararii declarative de moarte, poate fi rasturnata numai prin anularea acestei hotarari. De aceea, A nu are capacitate de folosinta, fiind considerat mort dpdv juridic.

B. Dar daca in prezenta actiune, reclamantul ar fi cerut mai intai anularea hotararii declarative de moarte – celelalte conditii ramanand valabile, ce ar fi hotarat instanta ?

Solutie

Instanta va admite in parte cererea, in sensul ca:

§  Va anula hotararea judecatoreasca, declarativa de moarte

Potrivit art. 54 din NCC, cel declarat mort printr-o hotarare judecatoreasca are dreptul sa solicite anularea acestuia.

§  Va respinge capatul de cerere privind anularea contractului de vanzare – cumparare ca neintemeiat

In temeiul art. 54 din NCC, dupa anularea hotararii declarative de moarte, fostul proprietar nu poate obtine restituirea in natura a bunurilor sale dobandite cu titlu oneros de un tert, care la momentul dobandirii a fost de buna – credinta, nestiind sau netrebuind sa stie ca cel declarat mort este in viata. Pentru a obtine restituirea in natura a apartamentului, trebuia ca dobanditorul sa fie cu titlu gratuit, imobilul sa nu fi fost inscris in cartea funciara pe numele mostenitorului aparent sau dobanditorul sa fi stiut sau sa fi trebuit sa stie ca cel declarat mort este in viata.

In speta, nu exista probe din care sa rezulte ca acel cumparator – C a stiut sau trebuia sa stie ca A este in viata. Faptul ca a aparut inainte de vanzarea apartamentului nu duce automat la rasturnarea prezumtiei de buna – credinta a cumparatorului. Doar daca s-ar fi dovedit ca acel cumparator avea posibilitatea concreta de a afla ca cel declarat mort este in viata se va rasturna prezumtia de buna – credinta.

§  Va obliga pe paratul B la restituirea chiriei incasate de el pana in momentul in care a aflat ca reclamantul este in viata

In baza art. 57 din NCC coroborat cu art. 948 din acelasi act normativ, mostenitorul aparent poate pastra fructele daca este de buna credinta la data dobandirii lor sau desi este de rea – credinta, cel care are dreptul la fructe (A) nu solicita restituirea lor.

In speta, mostenitorul aparent a aflat ca cel declarat mort este in viata pe parcursul derularii contractului de inchiriere. El va trebui sa restituie chiria incasata din momentul in care a devenit posesor de rea – credinta.

Speta nr. 5

Prin cererea de chemare in judecata introdusa la 7 mai 2012 la Judecatoria Craiova, A l-a chemat in judecata pe B, solicitand instantei sa constate ca paratul este nedemn sa il mosteneasca pe C si ca el este singurul mostenitor al lui C. In motivare, reclamantul a aratat ca paratul a fost condamnat definitiv pentru savarsirea infractiunii de tentativa de omor impotriva lui D, fiul lui A, condamnare ce atrage nedemnitatea succesorala.

Din probele administrate, s-a retinut ca printr-o hotarare penala definitiva din data de 13 martie 2011, B a fost condamnat la 7 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de tentativa de omor impotriva lui D. C a murit la 7 decembrie 2011, lasand ca mostenitori legali pe fiii sai, A si B.

A. Ce va hotari instanta ?

Solutie

Instanta va respinge cererea ca neintemeiata. Potrivit art. 6 din NCC si 93 din Legea nr. 71/2011, fapta de nedemnitate succesorala este reglementata de legea in vigoare la data savarsirii ei. Avand in vedere ca fapta lui B s-a savarsit inainte de intrarea in vigoare a NCC, aceasta va fi reglementata de Codul Civil anterior. Potrivit art. 655 din Vechiul Cod Civil, aceasta fapta nu atragea nedemnitatea succesorala.

Daca s-ar fi aplicat dispozitiile NCC in speta, solutia ar fi fost acceasi. In temeiul art. 958 din NCC, pentru ca tentativa de omor savarsita impotriva altui mostenitor sa duca la nedemnitatea succesorala a autorului, se cere ca victima sa fi dobandit efectiv macar o parte din mostenire, daca cel care lasa mostenirea ar fi murit inainte sau chiar in momentul savarsirii faptei penale. Ori, nepotul defunctului, fiul lui A, nu ar fi dobandit la data savarsirii faptei penale nicio parte din mostenirea lui C, care ar fi fost culeasa de fiii sai – A si B.

Speta nr. 6

Prin cererea depusa de A la biroul unui executor judecator, acesta a solicitat vanzarea apartamentului lui B prin licitatie publica, ca urmare a faptului ca acesta nu i-a platit datoria de 40.000 de lei. A a depus cererea si o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila din data de 7 mai 2011, prin care B era obligat sa-i plateasca lui A suma de 40.000 de lei. In urma licitatiei publice desfasurate, apartamentul a fost adjudecat in favoarea lui C. Impotriva ordonantei de adjudecare, B a declarat recurs, aratand ca C nu putea cumpara acel apartament fiind avocat in Baroul Bucuresti, apartamentul fiind situat in sectorul 3. Cererea de scoatere la vanzare prin licitatie publica a fost depusa la data de 7 noiembrie 2011.

Ce va hotari instanta de recurs ?

Solutie

Instanta de recurs va respinge recursul ca nefondat. Potrivit art. 1653, alin. 3 din NCC, dreptul litigios este acel drept subiectiv care formeaza obiectul unui proces inceput si neterminat in privinta existentei sau intinderii lui. In speta, dreptul litigios a fost dreptul de creanta pana in momentul ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti prin care s-a constatat existenta si intinderea acestui drept in patrimoniul lui A. Dreptul de proprietate asupra apartamentului nu este un drept litigios, deoarece existenta sau intinderea lui nu formeaza obiectul unui proces, fiind o certitudine ca titularul exclusiv al acestui drept este B. Din acest motiv, interdictia prevazuta de articolul 1653 alin. 1 din NCC nu este aplicabila in speta.

Speta nr. 7

La 14 aprilie 2011, A intocmeste un testament in favoarea lui B prin care ii lasa acestuia jumatate din mostenirea sa. Ulterior, la 10 februarie 2012, A moare, lasand ca singur mostenitor legal pe C, fratele sau. Prin actiunea intentata la 9 iunie 2012, C l-a chemat in judecata pe B, solicitand instantei sa constate nulitatea absoluta a testamentului olograf intocmit de A. In motivare, reclamantul a aratat ca, la data intocmirii testamentului, A avea varsta de 17 ani.

A. Ce va hotari instanta ?

Solutie

Instanta va respinge cererea ca nefondata. In temeiul art. 987, alin. 2 din NCC, capacitatea lui A de a intocmi testamentul este reglementata de legea in vigoare la data intocmirii testamentului, respectiv Codul Civil anterior. Potrivit acestuia, minorul care a implinit varsta de 16 ani putea sa-si intocmeasca testamentul. Acesta ramane valabil si dupa intrarea in vigoare a NCC, care instituie o incapacitate a minorilor de a-si intocmi testamentul.

Speta nr. 8

La 9 aprilie 2008, A l-a chemat in judecata pe B, solicitand instantei sa constate nulitatea absoluta a contractului de vanzate – cumparare incheiat intre parti. In motivare, reclamantul a aratat ca acel contract incheiat este nul, fiindca paratul este apatrid. Din probele administrate, instanta a retinut ca la 19 septembrie 2004, A i-a vandut lui B printr-un contract autentic un teren de 500 de m² la pretul de 20.000 de euro, pret platit in aceeasi zi. In contract se mentioneaza ca B cumpara acel teren, urmand sa ridice pe acesta o casa. La momentul intocmirii contractului, B era apatrid si avea domiciliul in Romania intr-un apartament pe care il folosea in calitate de chirias. In 2006, paratul a dobandit cetatenia romana.

A. Ce va hotari instanta ?

Solutie

Instanta va admite cererea si va constata nulitatea absoluta a contractului de vanzare – cumparare incheiat intre parti.

Avand in vedere ca art. 44 din Constitutia Romaniei revizuita stabileste ca o conditie pentru ca strainii si apatrizii sa dobandeasca terenuri in Romania, adoptarea unei legi organice, care sa stabileasca conditiile de dobandire, contractul incheiat intre A si B este nul, fiindca pana la momentul incheierii lui nu fusese adoptata o lege organica, aceasta fiind Legea nr. 312/2005. Contractul va ramane nul dupa intrarea in vigoare a acestei legi, in temeiul principiului neretroactivitatii legii civile noi.

Speta nr. 9

La 17 mai 2012, A i-a chemat in judecata pe B si C, solicitand instantei sa constate simulatia donatiei pe care D i-a facut-o lui B, in sensul ca adevaratul donatar este C si sa dispuna anularea donatiei facuta lui C.

In motivare, reclamantul a aratat ca autorul sau D i-a donat lui B un autoturism, donatie pe care in realitate i-a facut-o lui C, data fiind legatura de rudenie dintre B si C, B fiind fiul lui C. Reclamantul a mai aratat ca C are calitatea de medic si ca l-a tratat in ultimele 3 luni ale vietii pe D, acesta murind din cauza unei boli pentru care a fost tratat de C. Reclamantul a depus la dosar o copie a contractului de donatie. Din probele administrate, instanta a retinut ca la 25 noiembrie 2011, D i-a donat lui B un autoturism printr-un contract autentic. De asemenea, s-a retinut ca moartea lui D a fost provocata de o boala pe care C a incercat sa o trateze in ultimele 3 luni ale vietii lui D. De aceasta boala, D suferea cu un an inainte de a muri. Paratul C a solicitat respingerea actiunii, aratand ca donatia i-a fost facuta lui B, care este major, casatorit, astfel incat nici macar indirect, aceasta donatie nu ii putea profita lui C. D a murit la 15 ianuarie 2012, lasand ca unic mostenitor legal pe A, fratele sau.

Ce va hotari instanta ?

Solutie

Instanta va admite cererea, constatand simulat contractul de donatie in privinta persoanei donatarului si anuland donatia care a fost facuta lui C. In temeiul art. 992, alin. 2 din NCC, se naste prezumtia potrivit careia daca fiul medicului primeste o donatie de la pacientul acelui medic, in realitate donatia este facuta medicului. De aceea, reclamantul nu va mai trebui sa probeze existenta simulatiei prin interpunere de persoane, ci numai indeplinirea conditiilor din art. 992, alin. 1, adica a faptului ca medicul a avut grija in timpul ultimei boli de defunct, boala care i-a si provocat moartea.

Speta nr. 10

La 25 noiembrie 2011, A i-a inchiriat lui B printr-un contract incheiat sub semnatura privata pe o durata de 6 ani un apartament, situat in Bucuresti, in schimbul unei chirii lunare de 210 euro. Prin actiunea intentata la 17 ianuarie 2012, Ministerul Public i-a chemat in judecata pe A, impreuna cu ocrotitorului lui legal, C si pe B, solicitand instantei sa dispuna anularea contractului de inchiriere. In motivare, reclamantul a aratat ca A avea la momentul incheierii contractului 17 ani si a incheiat acel contract fara incuviintarea prealabila a ocrotitorului lui legal. Din expertiza efectuata de instanta, reiese ca valoarea chiriei este apropiata de valoarea folosintei apartamentului.

Ce va hotari instanta ?

Solutie

Instanta va admite in parte cererea si va anula in parte contractul de inchiriere cu privire la ultimul an stabilit de parti in contract. In temeiul art. 41, alin. 3 din NCC, minorul cara a implinit varsta de 14 ani, poate incheia personal si singur actele de administrare care nu-l prejudiciaza. Contractul de inchiriere este un act de administrare fiindca prin intermediul lui se asigura o folosire normala a bunului.

Pe de alta parte, articolul 1784, alin. 3 din NCC interzice persoanelor care nu pot incheia decat acte de administrare sa incheie contracte de locatiune pe o durata mai mare de 5 ani. Interpretand teleologic acest text de lege, se ajunge la concluzia ca legiuitorul a urmarit sa interzica persoanelor care nu pot incheia de regula acte de dispozitie sa incheie contracte de locatiune pe o durata mai mare de 5 ani. De aceea, se ajunge la concluzia ca textul legal se aplica si minorului care a implinit varsta de 14 ani, astfel incat A ar fi trebuit sa obtina in prealabil incuviintarea ocrotitorului sau legal. Fata de faptul ca nulitatea este acea sanctiune civila care inlatura doar acele efecte contrare legii, contractul de inchiriere incheiat de A va fi lovit de nulitate partiala cu privire la intervalul de timp ce depaseste termenul maxim de 5 ani, termen prevazut de articolul 1784 alin. 3. Contractul incheiat de minor nu incalca dispozitiile legale pe perioada de 5 ani.

Speta nr.11

Printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila la 9 iulie 2012, casatoria dintre A si B a fost desfacuta din culpa exclusiva a lui B. La 15 august 2012, B i-a vandut lui C printr-un act autentic un apartament propriu cu pretul de 45.000 de euro. Prin actiunea intentata de Ministerul Public impotriva paratilor B si C, s-a solicitat anularea contractului pentru lipsa incuviintarii prealabile a ocrotitorului legal. Reclamantul a aratat ca in momentul incheierii contractului B nu implinise 18 ani, motiv pentru care avea nevoie de incuviintarea prelabila a ocrotitorului legal. Se retine ca la momentul incheierii casatoriei, B implinise varsta de 16 ani si intr-adevar, la momentul vanzarii apartamentului, nu implinise inca varsta de 18 ani. D este ocrotitorul legal al lui B.

Ce va hotari instanta ?

Solutie

Instanta va admite cererea si ca anula contractul de vanzare – cumparare incheiat de minor. In motivare se retine ca, din interpretarea teleologica a art. 384 alin. 2 din NCC, sotul vinovat de desfacerea casatoriei va pierde toate beneficiile pe care le-a obtinut in momentul incheierii casatoriei, ca urmare a casatoriei. Este cazul minorului B care prin incheierea casatoriei a dobandit beneficiul capacitatii de exercitiu depline, beneficiu pe care il va pierde prin ramanerea irevocabila a hotararii de divort.

Speta nr. 12

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata la 12 septembrie 2012, A, in calitate de reprezentant legal al lui B, l-a chemat in judecata pe c ca sa incuviinteze ca minorul B sa ia numele de familie al paratului C. Din probele administrate s-a retinut ca B s-a nascut la 12 octombrie 2011, avand ca mama pe A. In momentul nasterii minorului, A era casatorita cu D. Printr-o hotarare judecatoreasca ramasa irevocabila, casatoria dintre A si C – primul sot a fost desfacuta la 10 martie 2011. Printr-o alta hotarare judecatoreasca, ramasa definitiva si irevocabila la 22 aprilie 2012, s-a constatat ca D nu este tatal copilului. Casatoria dintre A si D s-a incheiat la 12 mai 2011. A si-a modificat prin incheierea fiecarei casatorii numele de familie, luand numele de familie al sotului.

A. Ce va hotari instanta ?

Solutie

Instanta va admite in parte cererea in sensul ca va incuviinta ca acel copil sa ia numele de familie reunite ale lui A si lui C, paratului, din momentul nasterii lui. Ca urmare a admiterii actiunii in tagaduirea paternitatii lui D, va renaste prezumtia de paternitate in favoarea lui C fiindca o perioada din timpul legal al conceptiunii este situata in interiorul primei casatorii. Avand in vedere ca, in momentul nasterii copilului – 12 octombrie 2011, mama copilului avea un nume diferit de cel al tatalui, C si ca cei doi nu s-au inteles cu privire la numele de familie pe care urmeaza sa il poarte copilul, instanta va hotari tinand seama de interesul copilului.

Speta nr. 13

La 23 septembrie 2012, A l-a chemat in judecata pe B, formuland o contestatie in anulare prin care a solicitat anularea unei hotarari judecatoresti irevocabile si respingerea cererii reclamantului ca neintemeiata. Din probele administrate, instanta a retinut ca la 12 octombrie 2011, B il chemase in judecata pe A, solicitand obligarea acestuia sa ii predea un apartament. Printr-o hotarare irevocabila din 4 mai 2012, instanta a admis cererea. In motivarea contestatiei lui, A a aratat ca in mod nelegal a fost citat in acel proces la o alta adresa decat cea la care locuia efectiv. Se mai retine ca au fost audiati doi martori care au confirmat faptul ca din octombrie 2010, A locuieste la alta adresa decat cea mentionata in cartea de identitate. In primul proces, instanta l-a citat pe A la domiciliul trecut in cartea de identitate ca urmare a unei adrese emisa de Directia de Evidenta a Populatiei, in care se mentiona ca domiciliul paratului A este cel trecut in cartea de identitate.

Ce va hotari instanta ?

Solutie

Contestatia in anulare este o cale extraordinara de atac impotriva unei hotarari irevocabile ce poata fi introdusa, printre alte motive, pentru nelegala citare a unei parti la termenul la care s-a pronuntat hotararea.

Instanta va respinge contestatia in anulare ca neintemeiata. Domiciliul are doua elemente – unul obiectiv, constand in folosirea efectiva a unei locuinte cu titlu de locuinta principala si unul subiectiv, constand in intentia unei persoane fizice de a-si stabili locuinta principala in acea locuinta. Pe baza probelor administrate, a depozitiilor martorilor, in primul rand, tinand seama de dispozitiile art. 89, alin. 3 din NCC, vom retine ca domiciliul lui A este acolo unde a locuit efectiv. Proba noului domiciliu se poate face cu orice mijloc de proba, inclusiv proba cu martori. Pe de alta parte, pentru opozabilitatea noului domiciliu fata de terti in temeiul art. 91, alin. 2 din NCC se cere inscrierea lui in cartea de identitate. Din acest motiv, noul domiciliu al lui A nu este opozabil lui B, de vreme ce nu a fost inscris in cartea de identitate si nici nu s-a facut dovada ca ar fi cunoscut de catre B.

Speta nr. 14

La 22 octombrie 2012, A l-a chemat in judecata pe B, solicitand instantei sa dispuna anularea contractului de vanzare – cumparare incheiat intre B si C pentru lipsa discernamantului. In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca, in momentul incheierii contractului, C nu avea discernamant, motiv pentru care ulterior a fost pus sub interdictie. Din probele administrate, instanta a retinut ca printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva la 9 septembrie 2012, C a fost pus sub interdictie. Ulterior, A a fost numit tutorele lui C. Cererea de punere sub interdictie a fost formulata de A la 14 februarie 2012. Mai retinem ca, la 5 martie 2012, C i-a vandut lui B un apartament cu pretul de 45.000 de euro printr-un contract autentic. La dosar, reclamantul a depus hotararea de punere sub interdictie si acte medicale din care reiesea ca, la data incheierii contractului, C suferea de o boala care atragea alienatia sa mintala, motiv pentru care a fost pus sub interdictie.

A. Ce va hotari instanta ?

Solutie

Instanta va respinge cererea ca neintemeiata. Hotararea de punere sub interdictie a lui C produce efecte juridice doar pentru viitor, concluzie dedusa din interpretarea articolului 169 din NCC. In aceste conditii, actelor juridice incheiate de persoana pusa sub interdictie – interzisul judecatoresc inainte de ramanerea definitiva a hotararii de punere sub interdictie, li se aplica articolul 1205, alin. 2 din NCC. Potrivit acestuia, pentru a se anula un asemenea act trebuie indeplinite cumulativ doua conditii:

Ø  cauzele punerii sub interdictie sa fi existat la momentul incheierii actului

Ø  aceste cauze sa fie indeobste cunoscute.

Prima conditie este indeplinita in speta, deoarece din actele medicale depuse reiese ca la momentul incheierii contractului, C suferea de boala care a determinat ulterior punerea lui sub interdictie. Cea de-a doua conditie nu este indeplinita, deoarece reclamantul nu a facut dovada ca erau de notorietate cauzele pentru care C a fost puse sub interdictie, la momentul incheierii contractului.

B. Dar daca contractul de vanzare – cumparare s-ar fi incheiat la 15 septembrie 2012, ce ar fi hotarat instanta ?

Solutie

Instanta va respinge cererea ca neintemeiata. In temeiul art. 169, alin. 2 din NCC, pentru ca hotararea de punere sub interdictie a lui C sa produca efecte fata de B, trebuia ori sa fi fost inscrisa in registrul de stare civila, ori inainte de inscriere, B sa o fi cunoscut. In speta, nu s-a dovedit indeplinirea niciuneia din aceste doua conditii, la momentul incheierii contractului. Hotararea nu fusese inca inscrisa in registrul de stare civila si nici nu s-a facut dovada ca B ar fi cunoscut existenta acesteia.

Speta nr. 15

Prin cererea inregistrata la 9 iunie 2012, A, in calitate de tutore a lui B, l-a chemat in judecata pe C, solicitand instantei sa anuleze contractul incheiat intre B si C, ca urmare a faptului ca la momentul incheierii contractului, B fusese pus sub interdictie. Instanta a retinut ca, printr-o hotarare ramasa definitiva la 10 mai 2012, B a fost pus sub interdictie, hotararea fiind inscrisa in Registrul de Stare Civila la 28 mai. La 1 iunie, B a incheiat cu C un contract de antrepriza prin care C s-a obligat sa repare acoperisul casei lui B in schimbul sumei de 2000 de euro.

A. Ce va hotari instanta ?

Solutie

Solutia va depinde de caracterul contractului de antrepriza incheiat. Astfel, daca reparatia acoperisului era urgenta, intarzierea efectuarii ei ducand la deteriorarea casei, contractul de antrepriza este un act de conservare, pe care interzisul judecatoresc il poate incheia singur, potrivit art. 172 si art. 43, alin. 3 din NCC. Daca reparatia nu era urgenta, contractul de antrepriza este un act de administrare, pe care interzisul judecatoresc il putea incheia singur numai daca nu era lezionat.

Speta nr. 16

Prin cererea inregistrata la 25 noiembrie 2012, reclamantul A a solicitat anularea hotararilor Adunarii Asociatilor desfasurata la 9 noiembrie 2012. In motivare, reclamantul a aratat ca, prin acea hotarare, a fost inlocuit administratorul unic al societatii cu o alta persoana, C. Instanta a retinut ca A este asociat in cadrul societatii B, alaturi de 4 persoane fizice. B este o societate cu raspundere limitata. La 9 noiembrie 2012, s-a desfasurat Adunarea Asociatilor, la care au participat 4 asociati, lipsind reclamantul. Reclamantul fusese convocat pentru aceasta adunare de catre fostul administrator al societatii. Mai retinem ca, in calitate de parat, in acest proces a fost chemat C. Reclamantul a mai aratat ca C nu putea fi numit administrator, fiindca fusese condamnat printr-o hotarare penala ramasa definitiva in anul 2007 pentru infractiunea de delapidare.

A. Ce va hotari instanta ?

Solutie

Instanta va invoca din oficiu exceptia lipsei calitatii procesuale pasive si dupa ce o va pune in discutia partilor, se va pronunta asupra acesteia in sensul ca o va admite si va respinge cererea pentru lipsa calitatii procesuale pasive a paratului C. In motivare, se are in vedere ca reclamantul solicita anularea unui act emis de un organ de conducere al societatii, actul acestui organ este chiar actul societatii, astfel incat societatea trebuie sa figureze ca parata in proces, pentru a-si exercita dreptul de aparare.

B. Dar daca in calitate de parat ar fi fost societatea, ce ar fi hotarat instanta ?

Solutie

Instanta va admite exceptia nulitatii absolute a hotararii Adunarii Asociatilor, constatand nulitatea absoluta a acestei hotarari. Cauza de nulitate invocata de reclamant este prevazuta de art. 211, alin. 1 din NCC. Este o cauza de nulitate relativa, potrivit alin. 2 din acelasi articol. Din acest motiv, actiunea reclamantului trebuia intentata in termen de 15 zile de la momentul la care a luat cunostinta de existenta hotararii. Cum acest moment nu a fost probat, se va prezuma ca reclamantul a luat cunostinta de hotarare in ziua in care a introdus cererea, actiunea nefiind astfel prescrisa. Pe de alta parte, cererea reclamantului este neintemeiata, fiindca numai daca era decazut din dreptul de a ocupa functia de administrator prin hotararea penala n-ar fi avut acest drept. Aceasta decadere nu a fost dispusa prin hotararea de condamnare. In speta exista o cauza de nulitate absoluta a hotararii, rezultata din incalcarea art. 1910, alin. 3 din NCC. Aceasta cauza consta in lipsa consimtamantului lui A la inlocuirea administratorului unic. Este o cauza de nulitate absoluta, deoarece:

§ lipsa consimtamantului la incheierea unui act atrage nulitatea absoluta, cu exceptia cazului in care exista o norma speciala derogatorie

§ art. 1910, alin. ultim prevede ca orice clauza contrara prin care numirea sau inlocuirea administratorului unic s-ar face cu acordul tuturor asociatilor este considerata nescrisa, ceea ce confirma interesul public al unei asemenea dispozitii.