15 spete de drept civil

                                             Etapele de rezolvare a speţei:

1.stabilirea situaţiei de fapt

2.identificarea normelor juridice aplicabile

3.stabilirea conţinutului normelor juridice aplicabile si aplicarea lor ;

                                                    Speţa 1

          Printr-un contract  încheiat la sub semnătură privată la 12.09.2011 A i-a transmis lui B dreptul de proprietate asupra unei apartament cu pretul de 55,000 euro.Preţul a fost plătit şi apartamentul a fost predat în ziua încheierii contractului.Ulterior la 12.02.2012 A îl chemă în judecată pe B solicitând  să constate nulitatea absolută a contractului de vănzare-cumpărare încheiat între părţi.În motivare reclamantul a arătat că acel contract e nul fiindcă  nu a fost încheiat în forma autentică prevăzută de Noul Cod Civil(NCC).     

Ce va hotărî instanţa?

         Instanţa va respinge cererea ca neîntemeiată , potrivit articolului 6 din NCC actele juridice încheiate înainte de intrarea în vigoare a NCC sunt guvernate de legea în vigoare la data încheierii lor.

          Contractul de vânzare-cumpărare între A şi B e reglementat de Codul Civil anterior fiindcă a fost încheiat cât timp Codul Civil anterior era în vigoare ,potrivit acestui cod care consacra principiul consensualismului, actele juridice sunt valabile indifferent de forma în care sunt încheiate , de la acest principiu există mai multe excepţii.

         Pentru vânzarea apartamentelor Codul Civil anterior nu instituia nicio excepţie de la principiul consensualismului , motiv pentru care contractul încheiat între A şi B.

                                             Speţa 2(nu se rezolvă după NCC)

             În urma licitaţiei publice desfăşurate la 20.10.1996 A a dobândit un apartament. Licitaţia s-a desfăşurat la cererea lui B în calitatea lui de creditor al proprietarului apartamentului ,C , pentru suma de 60 000 lei.

La 10.11.1996 A a intrat în posesia apartamentului.

La 15.12.1996 A şi-a înscris dreptul de proprietate în cartea funciară.

Prin acţiunea intentată la 10.09.2001 D l-a chemat în judecată pe A solicitând instanţei să-l oblige pe pârât să-i lase în deplină proprietate acel apartament.Reclamantul (D) a afirmat că e proprietarul apartamentului şi are dreptul de a-l folosi.Pârâtul a invocat excepţia prescripţiei acţiunii.

         Potrivit art. 561 din Codul de procedură Civilă, revendicarea unui bun imobil adjudecat la o licitaţie publică se putea face în termen de 5 ani de la data intrării adjudecatarului în posesia bunului revendicat.Acest text de lege a fost modificat prin OUG nr.138/2000 care a stabilit un termen de 3 ani ce începe să curgă de la data înscrierii dreptului de proprietate al adjudecatarului în cartea funciară. Această ordonanţă a intrat în vigoare la 02.05.2001.Ordonanţa nu cuprinde nicio dispoziţie cu privire la aplicarea ei în timp cu excepţia celei privitoare la momentul intrării ei în vigoare.

Ce va hotărî instanţa?

          Instanţa admite excepţia prescripţiei şi va respinge cererea ca prescrisă.

          Suntem în prezenţa unei situaţii juridice în curs de desfăşurare la momentul intrării în vigoare a legii noi fiindcă prescripţia a început să curgă ,dar efectele acesteia nu s-au definitivat sub imperiul legii vechi.În temeiul principiului aplicării imediate a legii noi, legea nouă se va aplica situaţiilor juridice în curs de desfăşurare la momentul intrării ei în vigoare.

          De aceea termenul de prescripţie e cel stabilit de legea nouă ,de 3 ani, dar el nu începe să curgă de la momentul înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate al adjudecatarului fiindcă ar însemna să se încalce principiul neretroactivităţii legii civile noi, de vreme ce un fapt petrecut sub imperiul legii vechi (înscrierea în cartea funciară) ar produce un efect (începutul curgerii termenului de prescripţie) pe care legea aplicabilă în acel moment nu-l prevedea.

           În consecinţă, termenul 3 de  ani va curge de la 10-11-1996 , data intrării în vigoare a adjudecatarului în posesia apartamentului şi se împlineşte la 10.11.1999, totuşi efectul împlinirii termenului  nu se va produce la 11.11.1999 fiindcă s-ar încălca principiul neretroactivităţii legii noi , de vreme ce legea nouă ar produce efecte până la 11.11.1999 , înainte de a intra în vigoare , din aceste motive efectul împlinirii termenului se va produce în prima zi de la intrarea în vigoare a legii noi , 3.05.2001.

                                               

                                                       Speţa 3

          Printr-o ofertă făcută de A sub semnătură privată (scrisă şi semnată de el) la 10.09.2011 , A i-a propus lui B să-i vândă un apartament , ale cărui date de identificare le-a prezentat , cu preţul de 70 000 euro.Această ofertă a ajuns în posesia lui B la  13.09.2011.

          B a dar o declaraţie autentică (adică în faţa notarului) prin care a acceptat oferta lui A la 12.10.2011,această declaraţie ajungând în posesia lui A la 14-10-2011.Prin acţiunea intentată la 15.12.2011 ,B l-a chemat în judecată pe A solicitând instanţei să-l oblige să-i predea acel apartament.În motivare B a arătat că cele două acte ,oferta şi acceptarea ei, au dus la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, contract din care s-a născut obligaţia lui A de a preda acel apartament, obligaţie ce nu s-a executat de bună-voie.

        Contractele între absenţi sunt contractele în care părţile nu sunt prezente în acelaşi loc în momentul încheierii contractului şi manifestările lor de voinţă sunt despărţite de un interval de timp mai mare.(Totuşi contractul încheiat prin telefon e contract între prezenţi). Încheierea valabilă a contractului între absenţi se face prin încheierea valabilă a 2 acte juridice unilterale ce exprimă fiecare manifestarea de voinţă a unei părţi , oferta de a contracta şi actul de acceptare a ofertei.

      Codul civil anterior nu cerea nicio forma pentru incheierea valabila vanzarilor de apartamente, NCC cere forma autentica pentru validitatea unor asemenea contracte. NCC prevede ca in cazul contractelor intre absenti oferta de a contracta si acceptarea ofertei trebuie sa imbrace forma ceruta de lege pentru acel contract.Contractul intre absenti se considera incheiat in momentul in care ofertantul primeste actul de acceptare a ofertei.

Ce va hotărî instanţa?

         Instanta va admite cererea si il va obliga pe parat sa predea reclamantului apartamentul in litigiu.Potrivit art.6 NCC actele juridice civile sunt reglementate de legea in vigoare in momentul incheierii lor.

       Oferat de a contracta e un act juridic unilateral fiindca exprima manifestarea de vointa a unei persoane facuta cu intentia de a dobandi drepturi si obligatii civile.Oferta de a contracta e reglementata de legea veche fiindca s-a incheiat cat timp aceasta era in vigoare.Acceptarea ofertei e de asemenea un act juridic civil fiindca exprima o manifestare de vointa facuta cu intentia de a dobandi drepturi si obligatii civile. Acceptarea ofertei e reglementata de legea noua fiind facuta dupa intrarea in vigoare a acesteia.Acceptarea ofertei e valabila , respectand forma autentica ceruta de legea noua.

       Ca urmare a validitatii celor doua acte si a comunicarii actului de acceptare a ofertei la data 14.10.2011 se considera incheiat contractul de vanzare-cumparare si se nasc toate drepturile si obligatiile specifice acestuia, inclusiv obligatia vanzatorului de a preda apartamentul.

                                                  Speta 4

        Printr-un testament olograf intocmit la 15.05.2011 A i-a lasat lui B intreaga sa avere. Ulterior, la 19.10.2011 A moare ,lasandu-l ca unic mostenitor legal pe fiul sau C.

        Prin cererea inregistrata la 20.02.2012 B l-a chemat in judecata pe C, solicitand instantei sa constate nedemnitatea succesorala a acestuia si sa-l oblige sa-i predea un imobil care a apartinut lui A si pe care paratul il folosea de la moartea lui A.

         In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca paratul e nedemn succesoral  fiindca la 10.11.2011 a distrus testamentul intocmit de A.Din probele administrate a rezultat ca cele afirmate de reclamant sunt adevarate.

         Potrivit art. 959 NCC distrugerea testamentului este o fapta ce atrage nedemnitatea succesorala.Vechiul Cod Civil nu prevedea aceasta fapta de nedemnitate succesorala.

          In temeiul art. 91 din Legea 71/2011 de punere in aplicare a NCC, legea aplicabila mostenirii e legea in vigoare la data deschiderii ei.( data mortii celui care lasa mostenirea).Art 93 din aceeasi lege prevede ca NCC se aplica numai faptelor de nedemnitate savarsite dupa intrarea sa in vigoare.

a)Ce va hotărî instanţa?

         Instanta va admite cererea.Legea aplicabila mostenirii e legea noua in temeiul art. 91, de asemenea legea noua se aplica faptei de nedemnitate succesorala motiv pentru care aceasta fapta va produce efectul inlaturarii lui C de la mostenire.

b)Dar daca A ar fi murit la 19.09.2011 ce ar hotari instanta?

          Art. 93 interpretat in legatura cu art. 91=> NCC se aplica doar faptelor de nedemnitate care privesc mostenirile deschise dupa intrarea in vigoare a legii noi.

          Instanta va respinge primul capat de cerere( referitor la nedemnitate) si va admite cel de-al doilea capat de cerere (reductiunea succesorala).

           Potrivit art. 91 din Legea 71/2011  mostenirea e reglementata de legea in vigoare la momentul deschiderii ei. In speta, mostenirea lui A e reglementata de Vechiul Cod Civil, strans legat de mostenire e nedemnitatea succesorala fiindca in cazul constatarii acesteia mostenirea se va transmite altfel ( nedemnul nu va mai dobandi nimic , iar partea acestuia se va transmite celorlalti mostenitori) , din acest motiv demnitatea succesorala e reglementata de legea aplicabila mostenirii, in acest caz ,legea veche.

           La aceasta concluzie se ajunge chiar daca fapta de nedemnitate e savarsita dupa intrarea in vigoare a legii noi, concluzie ce rezulta din:

1)interpretarea sistemica a art.93 in corelatie cu art. 91 din Legea 71/2011;

2)interpetarea gramaticala a art. 93 ,avand in vedere ca legiuitorul foloseste cuvantul ,,numai’’ si nu ,,tuturor’’;

3)din interpretarea teleologica, fiindca scopul urmarit de legiuitor in art. 93  a fost doar acela de a inlatura aplicarea legii noi la faptele de nedemnitate savarsite anterior intrarii ei in vigoare;

         Totusi instanta va admite cel de-al doilea capat de cerere fiindca C nu a atacat testamentul facut de A , astfel incat acesta se va bucura in continuare de prezumtia de validitate si va produce efectele juridice prevazute de testator.

                                                   Speta 5

        Prin cererea inregistrata pe rolul judecatoriei Timisoara ,reclamantul A a solicitat instantei sa constate in contradictoriu cu B, ca ei sunt mostenitorii legali ai lui C si au calitatea de coproprietari asupra a doua apartamente, unul in Timisoara, altul la Limassol. Din probele administrate rezulta ca A are calitatea de sot supravietuitor al lui C, iar B e fiul lui C dintr-o alta casatorie.

         Cele 2 apartamente au fost dobandite de C inainte de casatoria cu A.Potrivit legii romane, sotul supravietuitor vine la mostenire alaturi de descendentii defunctului, iar potrivit legii cipriote sotul vine dupa descendenti.A si B au acceptat mostenirea lui C.

Ce va hotărî instanţa?

         Instanta va admite in parte cererea, constatand ca reclamantul a dobandit calitatea de coproprietar alaturi de parat doar asupra apartamentului din Timisoara.

          Potrivit NCC si legii in vigoare de la data deschiderii mostenirii, regimul juridic al bunurilor imobile e stabilit de legea statului pe teritoriul caruia se afla acele bunuri, in speta legea cipriota si legea romana, iar regimul juridic al bunurilor mobile e guvernat de legea nationala a proprietarului.

         Referitor la apartamentul din Limassol, ca urmare a aplicarii legii cipriote, reclamantul e inlaturat de la mostenire de parat.

Speta 6

            Prin actiunea intentata la 9 martie 2012, A l-a chemat in judecata pe B, solicitand instantei sa dispuna anularea contractului de antrepriza, incheiat intre parti, pentru leziune. In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca suma pe care s-a obligat sa o plateasca paratului, in temeiul contractului de antrepriza, este mult mai mare decat valoarea prestatiei pe care paratul s-a obligat sa o execute. Din probele administrate, se retine ca la 10 octombrie 2011, A si B au incheiat un contract prin care A s-a obligat sa-i plateasca lui B suma de 10000 euro, pentru repararea acoperisului casei sale. Din expertiza efectuata de instanta, se retine ca valoarea prestatiei paratului este de 6000 euro, atat la momentul incheierii contractului, cat si la momentul introducerii cererii de chemare in judecata.

a)      Ce va hotari instanta?

b)      Dar daca la momentul incheierii contractului, A ar fi avut 17 ani si 8 luni si ar fi incheiat contractul fara acordul prealabil al ocrotitorului sau legal, ce ar hotari instanta?

a)      In cazul majorilor, in cazul leziunii, trebuie sa se dovedeasca 2 elemente: cel subiectiv si cel obiectiv. De asemenea, trebuie sa se indeplineasca 3 conditii concomitent:

1 – starea  de nevoie sau lipsa de experienta/cunoastere a reclamantului;

 2 – faptul ca paratul stia de lipsa de cunoastere/experienta sau starea de nevoie

3 – faptul ca paratul profita de lipsa de cunoastere/experienta sau starea de nevoie

. Aceste 3 conditii trebuie dovedite prin probe certe, nu prin presupuneri rezultate din disproportia mare.

In speta nu exista elementul subiectiv si nici elementul obiectiv (deoarece leziunea nu e mai mare de jumatate din valoarea prestatiei din expertiza).

ð  Instanta va respinge actiunea ca neintemeiata.

In cazul majorilor, leziunea are 2 elemente: un element subiectiv si unul obiectiv. Cel subiectiv consta in intentia unei parti de a profita de lipsa de experienta/cunoastere/nevoie a celeilalte parti. Proba acestui element subiectiv nu s-a facut in speta. Nu s-a dovedit nici faptul ca reclamantul s-ar fi aflat la momentul incheierii contractului intr-o stare de nevoie sau ca ar fi fost lipsit de pregatire sau de experienta si nici ca paratul ar fi profitat de o asemenea stare a paratului. In ceea ce priveste elementul obiectiv, acesta consta in diferenta mare intre valorile prestatiilor partilor, in sensul ca leziunea trebuie sa fie mai mare decat jumatate din valoarea prestatiei lezate. Aceasta inseamna ca diferenta intre valorile prestatiilor partilor (in speta de 4000 euro) ar fi trebuit sa fie mai mare decat jumatate din valoarea prestatiei reclamantului (in speta5000 euro). Din aceste motive, nu exista nici elementul obiectiv.

b)      * este act de administrare, deoarece prin reparatia acoperisului, se asigura a folosinta normala a casei.

I.In cazul minorului, nu se cere elementul subiectiv.

·         Nu este act de conservare, deoarece nu reiese din dovezi ca situatii ar fi fost urgenta;

·         Nu este act de dispozitie, pentru ca nu se instraineaza bunul.

Instanta va admite cererea si va dispune anularea contractului pentru leziune. In cazul minorilor, pentru existenta leziunii, este necesara doar existenta elementului obiectiv. Se cere ca obligatia minorului sa fie excesiva in raport cu starea patrimoniala a minorului, avantajele pe care actul incheiat i le aduce sau imprejurarile cauzei ( ansamblul circumstantelor ). In speta, este indeplinita conditia existentei elementului obiectiv, fiindca obligatii minorului de 10000 euro este excesiva in raport cu avantajul de 6000 euro pe care i-l aduce.

                                                Speta 7

           La 23.02.2012 A l-a chemat in judecata pe B solicitand instantei sa dispuna anularea contractului de vanzare-cumparare incheiat intre parti, pentru violenta.  In motivarea cererii , reclamantul a aratat ca a fost constrans sa ii vanda apartamentul lui B ca urmare a actelor de amenintare savarsite de C impotriva sa.

           Din probele administrate se retine ca la 17.10.2011 A i-a vandut lui B un apartament cu pretul de 50 000 euro.Din depozitiile martorilor reiese ca la sfarsitul lunii septembrie 2011 , C l-a amenintat pe A ca daca nu ii va vinde lui B acel apartament, ii va darama casa in care locuieste.

           Cu 10 zile inainte de incheierea actului , vazand ca amenintarile sale nu au efect, C a daramat magazia din apropierea casei .A locuia in acea casa de aproximativ 2 ani impreuna cu D, relatiile dintre acestia fiind destul de stranse.Acea casa era proprietatea exclusive a lui D.

           C era fratele lui B.

Ce va hotărî instanţa?

             Instanta va admite cererea si va dispune anularea contractului incheiat intre parti pentru violenta.Potrivit art. 1216 alin (2) din NCC, violenta poate fi indreptata impotriva persoanei, bun, demnitatii, onoarea unei parti a actului juridic.

              Prin exceptie , alin (3) prevede ca violenta poate fi indreptata si impotriva unei persoane apropiate partii actului.Din interpretarea sistematica si teleologica a celor 2 articole, rezulta ca indiferent daca violenta e indreptata in mod direct impotriva unei parti a actului juridic civil sau impotriva unei persoane apropiate acesteia , valorile amenintate sunt aceleasi, respectiv persoana, bunurile, onoarea sau demnitatea.

            In temeiul art. 1220 NCC violenta poate fi exercitata si de un tert numai daca cealalta parte cunoaste sau trebuia sa cunoasca existenta ei.In speta aceste conditii au fost dovedite , astfel ca violenta exercitata de C duce la vicierea consintamantului lui A, ca urmare a legaturii de afectiune dintre A si D.

                                            Speta 8

         Printr-un contract de mandate incheiat sub semnatura privata la 12.10.2011, A l-a imputernicit pe B sa inchirieze apartamentul sau oricarei persoane care ofera o chirie de cel putin 180 euro.

           La 15.11.2011 B i-a inchiriat lui C acel apartament printr-un contract autentic pe durata de 2 ani (o chirie de 200 euro pe luna).In contractul de mandat partile au stabili ca A sa ii plateasca lui B 3000euro in cazul in care indeplineste imputernicirea primita.

           La 17.12.2011 B l-a chemat in judecata pe A solicitand instantei sa il oblige la plata sumei de 3000euro.Paratul a solicitat respingerea actiunii invocand:

-exceptia nulitatii absolute a contractului de mandat ca urmare a nerespectarii fomei autentice, forma pe care contractul de inchiriere a imbracat-o;

-in subsidiar, exceptia nulitatii relative a contractului pentru leziune intemeiata pe faptul ca prestatia de 3000euro e prea mare in raport cu prestatia reclamantului;

           La momentul incheierii contractului, A avea 17 ani si a incheiat contractul de mandat fara incuviintarea prealabila a ocrotitorului sau legal.

         ****[contractul de inchiriere e un contract consensual, nu necesita forma autentica; mandatul trebuie sa fie in forma autentica daca contractul incheiat in baza lui cere forma solemna]*****     

Ce va hotărî instanţa?

         Instanta va respinge exceptia nulitatii absolute ca neintemeiata, va admite exceptia nulitatii relative si va respinge cererea de chemare in judecata ca neintemeiata.

          Contractul de mandat se afla in stransa legatura cu cel de inchiriere , de vreme ce prin contractul de mandat se da o  imputernicire mandatarului sa incheie un contract de inchiriere.Legea impune ca mandatul sa imbrace o anumita forma pentru a fi valabil numai atunci cand actul pentru care mandatul a fost dat este un act solemn, adica act pentru a carui validitate legea impune o anumita forma.

          In speta contractul de inchiriere nu e act solemn, forma autentica nu  a fost ceruta de lege, ci aleasa de parti, din acest motiv contractul de mandat are caracter consensual precum cel de inchiriere.

           In ce priveste exceptia nultiatii relative pentru leziune, instanta va examina alaturi de alte conditii , daca mandatul e act de administrare si daca prestatia minorului e excesiva in raport cu starea lui patrimoniala,cu avanajele pe care i le aduce sau cu ansamblul circumstantelor.

           Datorita legaturii stranse dintre contractul de mandate si cel de inchirere , caracterul actului de inchiriere ca act de administrare se trasmite actului de mandat. Contractul de inchiriere e act de administrare , deoarece prin intermediul său se asigură o folosire normala a apartamentului.

           Obligatia minorului de plata a 3000euro este excesiva fata de avantajele pe care le aduce cotractul de inchiriere de vreme de suma de 3000 euro e destul de mare in raport cu suma de 4800 euro pe  care minorul urmeaza sa o incaseze de-alungul celor 2 ani de contract.

    

                                                Speta 9 (art. 956 NCC)

        Printr-un testament olograf intocmit la 10.11.2011 A a dispus ca dupa moartea sa un imboil propriu compus din casa si teren sa revina lui B .In acelasi testament A a stability in sarcina lui B obligatia de a-l intretine pana la sfarsitul vietii lui.

         La 13.03.2012 A a murit lasand un singur mostenitor legal, pe fratele sau C.Atat B, cat si C , au acceptat mostenirea.

           Prin actiunea intentata la 12.04.2012, C l-a chemat in judecata pe B solicitand instantei sa dispuna revocarea testamentului pentru neexecutarea obligatiei de intretinere. Din probele administrare reiese ca B nu a executat deloc obligatia de intretinere fata de A.

Ce va hotărî instanţa?

                 Instanta va respinge cererea ca neintemeiata.Actul juridic intocmit de A e un legat fiindca A doreste ca la moartea sa actul sa produca efecte, iar denumirea data actului e cea de testament.

               Legatul e un act pentru cauza de moarte, motiv pentru care drepturile si oblgatiile prevazute in cuprinsul sau se nasc la moartea testatorului, ceea ce inseamna ca obligatia de intretinere nu se considera nascuta , astfel incat nu se poate cere revocarea legatului pentru neexecutarea sarcinii deoarece nu s-a nascut sarcina.

                 Pe de alta parte, actiunea in revocare are caracter patrimonial care se trasnmite la moartea lui A mosteniorului  sau legal C.

                                                  Speta 10

        Prin actiunea intentata la 17.03.2012 , A i-a chemat in judecata pe B si C solicitand instantei anularea contractului de donatie incheiat intre parati.In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca prin inchierea donatiei el e prejudiciat avand in vedere ca masa bunurilor lui B pe care el le poate urmari silit se reduce cu bunul donat.

       Din probele administrate se retine ca la 12.01.2012 A i-a imprumutat lui B suma de 100 000 lei pe durata de 6 luni.Ulterior , la 07.02.2012 B i-a donat lui C un apartament de 2 camere situat in Brasov.

        Valoarea bunurilor care au mai ramas in patrimoniul lui B dupa incheierea contractului de donatie e de 150.000 lei.

Ce va hotărî instanţa?

              Instanta va respinge cererea ca neintemeiata.Inainte de a se pronunta asupra cererii, instanta e obligata sa observe neconcordanta intre obiectul si motivarea cererii, in sensul ca motivarea cererii face ca actiunea introdusa sa fie o actiune revocatorie(actiune pauliana) care are ca efect  inopozabilitatea donatiei si nu  anularea donatiei asa cum a cerut reclamantul.

           Instanta va califica correct obiectul cererii punandu-l in orealabil in discutia partilor urmand sa se pronunte pe inopozabilitate.

            Potrivit articolului 1563 NCC , pentru intentarea actiunii revocatorii creanta trebuie sa fie certa(sa se cunoasca intinderea creantei) la data introducerii actiunii, conditie indeplinita in speta (creanta e  100 000 lei).

           Nu se cere conditia exigibilitatii creantei, astfel ca actiunea pauliana poate fi intentata inainte de implinirea termenului suspensiv.Avand in vedere ca prin incheierea donatiei B nu a devenit insolvabil sau nu si-a marit o stare de insolvabilitate,conditie necesara pentru admiterea actiunii, instanta va resoinge actiunea.

                                              Speta 11

               Printr-o actiune intentata la 05.04.2012 A l-a chemat in judecata pe B solicitand instantei sa  il oblige la plata sumei de 30 000 euro.In motivarea cererii reclamantul a aratat ca suma solicitata reprezinta o diferenta de pret pe care paratul nu a platit-o.

                B a formulat cerere reconventionala solicitand instantei sa dispuna reducerea pretului stabilit intre contractul incheiat intre parti cu 35%.In motivarea acestei cereri, paratul a aratat ca pretul stabilit a devenit prea mare in raport cu valoarea apartamentului vandut.

             Din probele administrate rezulta ca la 15.10.2011 A i-a vandut lui B un apartament cu 60 000 euro.

             30 000 euro s-au platit in ziua incheierii contractului urmand ca diferenta sa se plateasca in termen de doua luni.Printr-o notificare adresata lui A la data de 15.03.2012 , B i-a solicitat sa renegociee contrctul , A nu a dat niciun raspuns. Din expertiza efectuata de instanta reiese ca valoarea apartamentului in discutie a scazut ca urmare a influentei crizei economice , iar diferenta de 25% ca urmare a unor imprejurari concrete zonei din care era apartamentul.

a)Ce va hotari instanta?

              Instanta va admite cererea de chemare in judecata si va respinge cererea reconventionala ca  neintemeiata.In speta nu sunt indeplinite urmatoarele conditii de aplicare a teoriei impreviziunii:

1)incercarea debitorului de a renegocia contractul nu a intervenit inainte de scadenta obligatiei sale, prin implinirea termenului suspensiv de 2 luni ca urmare a neexecutarii obligatiei de plata a diferentei de 30 000 euro,culpa debitorului se prezuma;daca s-ar admite renegocierea contractului dupa data scadentei s-ar incalca principiul potrivit caruia nimeni nu poate invoca propria culpa pentru a obtine protectia unui drept;

2)  obligatia debitorului trebuie sa devine excesiv de oneroasa ca urmare a schimbarii exceptionale , imprevizibile a imprejurarilor existente in momentul incheierii contractului.Or, continuarea crizei economice si scaderea valorii apartamentului nu e o schimbare exceptionala si nici imprevizibila fata de momentul incheierii contractului , cu atat mai mult cu cat cele 2 imprejurari se manifestasera cu mult timp inaintea incheierii contractului.Doar acele imprejurari concrete care au dus la scaderea valorii apartamentului cu 25% sunt imprevizibile, dar aceasta scadere nu face ca obligatia de plata a pretului sa devina excesiv de oneroasa.

b) Dar daca partile ar fi stabilit ca diferenta de pret sa se plateasca in termen de  6 luni?

        

         Solutia va fi aceeasi pentru motivul 2) de la punctul a).

                                            Speta 12

              Printr-o cerere de chemare in judecata introdusa la 05.03.2012, Ministerul Public a chemat in judecata pe A solicitand anularea contractului incheiat intre A si B pentru violenta.In motivarea cererii reclamantul a aratat ca B a fost nevoie sa ii vanda lui A un apartament ca urmare a amenintarii cu moartea facuta impotriva impotriva vanzatorului de catre A. Din probele administrate se retine ca la 07.02.2012 B i-a vandut lui A un apartament cu pretul de 35000euro.Martorii audiati au confirmat amenintarea pe care A i-a adresat-o lui B.

           In curpinsul cererii reclamantul a mai arata ca a luat cunostinta de aceasta amenintare pe calea unei plangeri facuta de B impotriva lui A.

a)      ce va hotari instanta?

                 Instanta va respinge cererea pentru lipsa calitatii procesuale active a Ministerului Public.

                  In temeiul art. 45 Codul de Procedura Civila , Ministerul Public poate introduce o actiune in justitie atunci cand aceasta e necesara pentru apararea intereselor minorilor, persoanelor puse sub interdictie si disparutilor.

                 In speta  actiunea e intentata in interesul lui B, B nu se incadreaza in niciuna din cele 3 categorii mentionate , intrucat Ministerul Public nu poate introduce actiunea in justitie.

b)      Dar daca Min. Public ar fi solicitat anularea contractului intre A si B pentru lipsa discernamantului si printr-o hotarare judecatoreasca definitive la 25.02.2012 B a fost pus sub interdictie , ce ar fi hotarat instanta?

         Instanta va admite cererea si va dispune anularea contractului de vanzare-cumparare incheiat intre A si B, pentru lipsa discernamantului lui B la momentul incheierii contractului.

          In baza art 45 C Proc Civila Ministerul Public poate introduce o actiune in justitie in interesul unei persoane puse sub interdictie.

          Din interpretarea textului reiese ca punerea sub interdictie trebuie sa fie anterioara introducerii actiunii in justitie.Textul nu distinge daca punerea sub interdicite e ceruta anterior sau ulterior incheierii actului juridic civil, astfel incat acest aspect nu va avea importanta in privinta posibilitatii introducerii actiunii in justitie de catre Ministerul Public.

           Pe fondul cauzei, pentru lipsa discernamantului lui B la momentul incheierii contractului, acesta va fi anulat fara a se impune conditia ca lipsa discernamantului sa fie de notorietate.Art. 1205 NCC sugereaza aceasta conditie a notorietatii , dar ea trebuie interpretata in sensul ca daca o parte e pusa sub interdictie ulterior incheierii actului ca urmare a lipsei discernamantului existenta in momentul incheierii actului,cealalta parte nu se poate apara spunand ca nu a cunoscut lipsa discernamantului daca acesta era de notorietate.

          Notorietatea lipsei discernamantului nu e o conditie pentru anularea actului.

                                            Speta 13

           La 05.10.2011 A  a intocmit un testament olograf prin care i-a lasat lui B un apartament.La 19.11.2011 A i-a donat lui C printr-un contract incheiat sub semnatura privata acelasi apartament.

           La 9.12.2011 A a murit lasandu-l ca unic mostentior legal pe fratele sau D.Prin actiunea intentata la 22.03.2012, B l-a chemat in jduecata pe C solicitand instantei sa constate nulitatea contractului de donatie si sa il oblige pe C sa predea acel apartament.

            Reclamantul a aratat ca acel contract e lovit de nulitate din 2 motive:

-pentru ca A dispusese de apartament in favoarea lui B inainte de a i-l dona lui C;

-donatia nu e incheiata in forma autentica;

              

          Ce va hotari instanta?

         Instanta va admite in parte actiunea, in sensul ca va admite primul capat de cerere cnstatand nulitatea absoluta a contractului de donatie si va respinge cel de-al doilea capat de cerere ca neintemeiata.

           In temeiul art. 1260 NCC , in speta a operat conversiunea, in sensul ca manifestarea de vointa a donatorului la incheierea conatiei nu va produce efecte in cadrul contractului de donatie care e lovit de nulitate absoluta pentru nerespectarea formei autentice si ca produce efectele unui act de revocare a legatului.

           In speta sunt indeplinite toate conditiile conversiunii:

-primul act-contractul de donatie- a fost declarat nul in intregime ca urmare a admiterii primului capat de cerere;

-din manifestarea de vointa a partilor nu rezulta inadmisibilitatea conversiunii;

-contractul de donatie se deosebeste de actul de revoare a unui legat;

-actul de revocare e valabil, conditiile sale de validitate regasindu-se in cuprinsul contractului de donatie( e vorba de consintamant, capacitate, cauza , obiect)

           In consecinta , actul de revocare va produce efecte juridice, astfel incat imobilul ce formeaza obiectul legatului va reveni prin motenire legala lui D.

                                                    Speta 14

            Printr-o cerere de chemare in judecata la 20.03.2012, A a solicitat in contradictoriu cu B sa se declare simulatia contractului de vanzare-cumparare incheiat intre parti  ce prevedea un prêt de 50 000 euro si sa-l oblige pe parat la plata sumei de     30 000 euro.

            In motivare, reclamantul a aratat ca adevaratul pret al apartamentului vandut e   80 000 euro,iar paratul nu a platit diferenta de 30000 euro.Din probele administrate  se retine ca la 19.01.2009 A si B au incheiat un contract de vanzare-cumparare cu privire la un apartament in care s-a prevazut un pret de 80 000 euro, contract pe care partile s-au hotarat sa il pastreze secret , s-a incheiat sub semnatura privata.

         La 22.01.2009 partile incheie un nou contract sub semnatura private prin care A ii vinde lui B acelasi apartament cu 50000 euro.Martorii au delcarat ca acest contract nu a exprimat vointa reala a partilor.In acest ultimo contract se mentioneaza ca suma de         50 000 euro s-a platit in ziua incheierii lui.

             Paratul a invocat exceptia prescriptiei actiunii actiunii.

  Ce va hotari instanta in privinta exceptiei prescriptiei?

        Instanta va admite exceptia prescriptiei celui de-al doilea capat de cerere pe care-l va respinge si va respinge exceptia prescriptiei primului capat de cerere.

           Primul capat de cerere e o actiune in declararea simulatiei pentru ca reclamantul cere instantei sa constate existenta si valabilitatea contractului secret.Fiind o actiune in constatare e imprescriptibila extinctiv.

           Cel de-al doilea capat de cerere e o actiune personala fiindca ocroteste un drept de creanta.Deoarece legea nu o declara imprescriptibila , ea va fi prescriptibila in termenul general de 3 ani ( in lipsa unui termen special aplicabil).

           Termenul de 3 ani va curge de la data incheierii contractului secret(19.01.2009) , fiindca partile au dorit ca obligatia de plata a pretului de 80 000 de euro sa fie exigibila imediat , de vreme ce nu au stabilit  un termen suspensiv.

          Cum acest termen de 3 ani s-a implinit pana la data introducerii actiunii, instanta va respinge cel de-al doilea capat de cerere ca prescris.

                                                Speta 15 ( se rezolva dupa NCC)

              Prin actiunea intentata la 9.12.2010 , A l-a chemat in judecata pe B solicitand instantei sa il oblige pe B la plata sumei de  6000 lei despagubiri.In motivare reclamanta a aratat ca cei 6 000 lei au fost cheltuiti de ea pentru a repara viciile ascunse ale motorului autoturismului cumparat de la B.

              La 05.03.2005   B i-a vandut lui A un autoturism cu pretul de 8 000 euro.Autoturismul a fost predate si pretul platit in ziua incheierii contractului.

              La 10.7.2006 A a constatat ca motorul autoturismului nu mai functiona normal, astfel ca a fost nevoita sa cheltuiasca suma de 6 000 de lei pentru a inlatura viciile constatate.La o luna dupa constatarea viciilor , A i-a solicitat lui B verbal sa ii plateasca acea suma.

               La 06.01.2009 A si B s-au casatorit.Ulterior, la 15.09.2010 printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva se desface casatoria dintre cei doi.Inainte de divort A si B se despartisera in fapt de la 22.05.2010.

              La 20.11.2010 A il notifica pe B prin intermediul executorilor judecatoresti sa ii plateasca suma de 6000 lei.Paratul a solicitat respingerea actiunii ca prescrisa.

         Ce va hotari instanta in privinta exceptiei prescriptiei?

********************* Viciile ascunse sunt  acele defecte ale unui bun care nu pot fi descoperite in urma unei examinari normale a bunului sau examniare care nu presupune cunostinte de specialitate.

         Termenul de prescriptie al actiunii in raspundere pentru vicii ascunse curge:

1.de la data descoperirii viciilor ascunse numai daca acestea sunt descoperite in termenul de garantie legala ( 1 an) sau conventionala.

2.momentul subiectiv:de la implinirea termenulu de garantie numai daca viciile sunt descoperite dupa implinirea acestuia;******************************************

          

        Instanta va respinge exceptia prescriptiei.

        Termenul de prescriptie aplicabil e de 3 ani ( termen general in lipsa unui termen special).Acest termen curge de la 06.03.2006 respectiv din momentul implinirii termenului de garantie legala de 1 an, avand in vedere ca viciile ascunse nu au fost descoperite in termenul de garantie ,ci dupa implinirea acestuia.

         La 06.01.2009 termenul se suspenda prin incheierea casatoriei dintre A si B, pana la 22.05.2010 cand cei 2 s-au despartit in fapt.Pana la momentul aparitiei cauzei de suspendare trecusera 2 ani si 10 luni din termenul de 3 ani.

         Dupa reluarea termenului la 23.05.2010 ar mai fi trebuit sa curga 2 luni pana la implinirea termenului de 3 ani. Insa, datorita efectului special al suspendarii prescriptiei , termenul nu se poate implini mai devreme de 6 luni dupa incetarea cauzei de suspendare. Din acest motiv, termenul se va implini la 23.11.2010, insa la 20.11.2011 intervine o cauza de intrerupere a termenului constand in notificarea pe care creditorul i-o expediaza debitorului prin intermediul executorilor judecatoresti.( B e pus in intarziere si e cauza de intrerupere)

          Din acest motiv , la 9.12.2010 termenul de 3 ani nu s-a implinit.